Personale

  • Din 14 zile (7)... 337

    Uneori să fii dator, să rămâi dator nu se simte cu prea mare apăsare. Sentimentul acesta vine din când în când cu bucuria că mai ai ceva de oferit. Bunăoară eu, acum, azi. Am lăsat nescrise două zile din cele 14. Nescrise, nu și neînsemnate.Am adunat emoții în zilele acestea și acum, dimineață de miercuri, 22 martie, le las și către voi.Acasă în Maramureș, primăvara vine ceva mai târziu decât în sudul în care am ales să trăiesc. Ghioceii dodoloți din fotografia 1 au crescut răzleți pe lângă gardul casei părinților mei. După ce i-au văzut răsăriți, i-au îngrijit, să se facă mari și frumoși. Să se bucure de ei. Așa am crescut și eu. Răzvrătită, iubită, îngrijită, dorită.Acum sunt aici, la 50 de ani de la nașterea mea. Mă tulbură și mă bucură. Am întrebări și niște ecouri de răspuns. Mama îmi spune că în ziua nașterii mele a venit de la Săpânța la Sighet ca să vadă filmul Dacii. Și că a refuzat prezența studenților mediciniști în sala de nașteri. Doar ea cu tinereațea ei ș

    Citește mai departe

  • "Constantina și Mamaia" - legendă... 482

    Voi reproduce textual în rândurile următoare legenda plajei Mamaia așa cum a fost culeasă și publicată în "Poveștile Mării Negre" de Cristian Cealera. Constantina și Mamaia "O versiune extrem de interesantă a legendei plajei Mamaia ne întoarce în timp câteva sute de ani, pe vremea când Dobrogea era încă sub stăpânire otomană. Povestea spune că, într-un sat dintre Dunăre și Mare, trăia o moldoveancă frumoasă și aprigă, văduva unui viteaz dobrogean, ce căzuse cu ani buni în urmă, într-o revoltă împotriva st

    Citește mai departe

  • Vântul ce-mi răsfoiește gândurile...... 455

    8 iunie 2016  Ne-am trezit în zori, la ora aurorei, ador asta în zilele de vară... Uneori nici nu dorm până la 4 și ceva- 5 dimineața expres pentru a prinde acest cer roșu-portocaliu... De-abia aștept să ajungem!... Însă nu gonim pe autostradă, e timp să oprim și pentru o gustare, o cafea... Copilul doarme în spate, ca de fiecare dată când plecăm la drum prea devreme, iar noi sporovăim vrute și nevrute, mai ascultăm muzica de la radio, mai ne întrebăm oare cum va fi anul acesta la... Mamaia...

    Citește mai departe

  • Armonie... 484

    ...

    Citește mai departe

  • REVISTA PLUMB, MARTIE 2017... 487

    Din sumar: Grigore Codrescu- Breviar revuistic subiectivEugen Eugen Verman sau cum pot deveni zăpezile murdareCenta Solomon- HORIA LOVINESCU, o necesară reevaluareDaniel Nicolescu- Pledoarie lirică în ALB punctatA. G. Secară- Un exordiu la o lirică prea puţin cunoscută,

    Citește mai departe

  • City break-ul meu la Milano a inceput cu: "Wow, a inflorit Magnolia!" 491

    Si a continuat cu muuuuulte momente italienesti :).? Fara sa zabovesc prea mult, scot listuta facuta dupa indicatiile unui milanez si pornesc sa descopar ce le ofera turistilor una din capitalele modei și design-ului, in afara de moda si de faimoasa catedrala. Parcurgand Corso Buenos Aires, m-au frapat contrastele. Nu ma gandeam ca la Milano o sa intaln

    Citește mai departe

  • Cum să îți alegi fondul de ten... 440

    Pentru mine alegerea unui fond de ten potrivit a fost prioritară. În primul rând, pentru că folosesc fondul de ten doar la ocazii speciale. Nu o fac zilnic, astfel că, era destul de important să găsesc ceva care să mi se potrivească, să se încadreze în bugetul meu și să își merite banii.   Mi-a […]

    Citește mai departe

  • Inversarea rolurilor... 389

    Graficele pentru ultimele doua poezii, le-am potrivit din creațiile fiicei mele: http://www.cioiulescu.ro/2017/03/01/prea-inalt-vis-de-femeie/ http://www.cioiulescu.ro/2017/03/11/poteca/ După pictura de azi, ma pregătesc de inversarea rolurilor:

    Citește mai departe

  • [rec] 1+2... 446

              Now, it`s time to talk about two of my favorite movies: [rec] 1+2.     You have to have in consideration that both of them were directed by Juame Balagueró and Paco Plaza. Also, there is a thing that`s quite really good if you look at it this way: the 3rd […]

    Citește mai departe

  • Scheleții... 333

    Unii sunt convinși că scheleții se ascund în dulap. Și stau acolo pitiți și chitiți să iasă tocmai în cel mai nefericit moment posibil. Se aruncă în lumina caldă a camerei de oaspeți plină ochi de lume gata să numere și să admire mândrețe de oase rușinoase. Dar eu cred că scheleții umblă pe stradă. […]

    Citește mai departe
© Toate drepturile rezervate Ziarul toateBlogurile