..între coastele mele... 346
- Personale
- 07-01-2015 15:40
Din coastele mele răzbește o pâclă de negru, de flori ne-ncetate și fluturi pustii. Din coastele mele un demon integru taie aripi de înger și suflete vii.. Nu pot să-mi explic nebunia din coaste, e poate un val, poate un râu, poate-un sărut neaflat și nici de-nțeles, n-am ce înțelege, oricum e târziu, oricum e păcat.. Pun pielea de-o parte, mă dezbrac ușor. În fața ta sunt umbra timpului nemuritor care te roagă să m-atingi pe spate.. Doar fă-o!
Citește mai departe