„Să nu ai încredere în nimeni!”

Auzim adesea sfatul aceasta, rostit nu de puține ori pe un ton apăsat ce treadează frustrare și resentimente. Ba chiar uneori, în lumea evanghelică, el se vrea a fi justificat de Scriptură: nu spune chiar Biblia că este blestmat cel care se încrede în om? (Ieremia 17:5)

Deși pare o atenționare binevenită într-o lume coruptă și depravată, ea este cu totul nerealistă.

Este nerealistă pentru că atunci tu spui altora să nu aibă încredere în nimeni, fără să vrei, afirmi că nici tu nu ești demn de încredere. Dacă ar trebui să-ți urmăm sfatul și să fim consecvenți, asta ar însemna implicit că nici noi nu putem avea încredere în tine, care oferi această îndrumare.

Sau mai cred că, alteori, afirmația aceasta vine cu un soi de aroganță, înfumurare și că tradusă ea ar suna de fapt așa:...