În cartea profetului Isaia, găsim scrise următoarele cuvinte prin care acesta descrie începutul teofaniei de care a avut parte la chemarea sa în slujba Domnului:
În anul morții împăratului Ozia, L-am văzut pe Domnul șezând pe un scaun de domnie foarte înalt, și poalele mantiei Lui umpleau Templul. (Isaia 6:1)
Într-un context deloc fericit, care a însemnat moartea unuia dintre împărații de excepție pe care i-a avut regatul lui Iuda, Ozia, în timpul căruia împărăția din Sud s-a bucurat de restaurare și prosperitate, Isaia Îl vede pe Domnul, stând pe tronul Său etern, domnind peste istorie și peste întregul univers.
Deși circumstanțele par nefavorabile odată cu moartea suveranului lui Iuda, cu sfârșitul uneia dintre cele mai lungi și benefice domnii din istoria împărăției divizate, Isaia Îl revelează pe Dumnezeu tronând și fiind în controlul absolut al lucrurilor, dincolo...