Hector și târfa Recviem - Hei, mã auzi?, clipeşte dacã mã auzi, striga doctorul şi zdrãngãnea cu un bisturiu sau cu o foarfecã în mãsuţa de sticlã, respirã dacã mã auzi, dar eu nu auzeam, simţeam doar o rãcealã, o umbrã aşezatã deasupra mea, o umbrã statornicã, poate veşnicã, mi-am spus, sau, mai degrabã, o patã albã, îngheţatã, reflectatã intermitent de nenumãratele recipiente din oţel inoxidabil, focalizatã, imaginea, pe trupul meu gol, întins pe masa de operaţie, şi nu puteam clipi şi nu puteam respira şi mã scufundam în mirare şi spaimã. Cãci nu el vorbea, nu gura lui femeiascã, moale, striga la mine, cuvintele veneau din chiar acea mãsuţã de sticlã, odatã cu zdrãngãnitul insuportabil, dureros, al instrumentului lovind ritmic suprafaţa netedã, curatã şi transparentã, şi din chiar senzaţia de rece instalatã în trupul meu întins - anulând prin omniprezenţa ei agresivã bãnuiala cartezianã cã atâta vreme câ...