DODO - La Marinarul cu Pipă Pianissimo Cât jazz Sau câte pulberi de sentimente caste (Om liber şi mahmur, nu dau un ban pe asta) punea artista-n imne! Cu gleznele luxate de penitenţă-n faste şi cvasianonime lăcaşurile moi, din rumeguş şi paste, priveam prin lupă magii alămurilor noi plângând în sus la Domnul din poza lor întoarsă cu fundul în altar Ideea rugăciunii pentru mai multe aripi îmi ruginea de veacuri manşetele din plastic dar iată că se-anunţă chiar astăzi la ziar pe pagina a şaptea Strategii din oficiu ai sufletelor proaste mărunte egolatre confuze refuzate ciobite, belalii cer un buget mai mare pentru orgii cu demoni goliţi de sens şi umbre nici vesele nici sumbre poştalioane umblă prin sulful tinereţii apoi în clipa verde cochiliile nopţii nasc perle poliedre Sub zdrenţe sidefii se spânzură de trolii copile parfumate cu umerii din carnea unor feroce verbe şi scuipă fluturi galbeni ce poate vor fi îngeri. Ludic se scurge ora