DODO - La Marinarul cu Pipă Limba mea şi literatura română Era ora la care, în literatura română ca într-o pernă cu ace vorbele se încălecau purtate-n derive de ideatice simţuri precum tratatele de război şi de pace de sub pielea verzuie a lui vino încoace şi astfel animalul iubirii se umplea de protuberanţe şi zimţuri dar pentru că aşa fusese subliniat în Scriptură limba mea ca o sabie decapita somnul din pleoapa ta albă albie labie sub lampadarul muced ca o deltă a oboselii rumenindu-se lent desfăcându-se-n fèlii precum moartea lascivă a unor întomnate Ofelii preste sâmburii vieţii răscopţi… Fusese noaptea ultimelor nopţi de delir şi de tristeţi umede sub un vag coviltir de şeptari candizi şi înşelătorii de opţi ce însângeraseră în Guadalquivir mătasea putredei singurătăţi iar aici la marinarul cu pipă işi răsuceau săgeata din aripă. Ce hoţi ce magice scule Ce foşnet în depozitul de libelule!