DODO - La Marinarul cu Pipă Cloroform I Decorul sugerează ascunse lame Oblic se-ating de zid timide şi vagi, mahomedane viscerele tăcerii prin ceţuri şi pahare spălate în oţetul călduţ al dimineţii deja îmbătrânite sunt feţele tandreţii Un ochi deschis iar altul strâns într-un ghem de spire coclite şi resorturi se lăfăie în palma ţigăncii Printre corturi se sparg oracoli fragezi cum pozele uscate-ale celorlalte locuri exală secret vinovăţii iubirile leşină de ulcer printre blocuri Printre fragile lespezi hoinarele poveri au coarne şi foetus închis în chihlimbar ele nasc şi renasc încercănate fiinţe ce dispar în cosmosul urban vecin cu nebunia pe strada Trafic Greu nici moarte şi nici viaţă nici ploaie şi nici zar Doar eu mai am puterea de-a mesteca beţia cu limba în pahar auzi Clănţăne-n ceruri molarii ironiei un iad de cloroform înghite patefonul O uşă de acryl se umflă ca o burtă de carne şi de heliu un prunc viril se-agaţă de barba lui Kiril...