Mi-ar fi plăcut să mă pricep la teatrul românesc al
perioadei tulburi care ţine din 1944 până în 1947, dar din păcate
sunt practic ignorant în materie. Dintre sutele (miile?) de piese,
reviste sau cuplete care se reprezintă în sălile şi grădinile
Capitalei am reţinut Banda veselă de I. Avian. Puţini ştiu
azi cine a fost Avian; ajunge să spunem că după 1948 a scris mulţi
ani la Urzica, după care a emigrat în Israel. Revin. Presa
vremii dă puţine detalii despre spectacol, care ar fi fost,
potrivit unei reclame, „un grandios spectacol jucat de copii,
pentru mari şi mici”[1], jucat la Savoy. Să fi fost o piesă pentru
copii sau doar una cu actori-copii? Destul de greu de spus, deşi
titlul este inclus în alte ziare la rubrica de spectacole pentru
copii, alături de cele de la Ţăndărică. Părea, oricum, un
succes.
Surprinzător, în Universul nr. 214 din 20
septembrie 1947 găsim o notă destul de scurtă intitulată
Spectacole pentru copii interzise. Ziarul publică de
fapt un comunicat primit de la Ministerul Artelor, instituţia
răspunzătoare pentru aprobarea (şi cenzurarea!) spectacolelor
teatrale:
Constatându-se că spectacolele pentru copii,
organizate în ultimul timp, au un aspect comercial prin utilizarea
copiilor în texte nepotrivite şi in producţii străine de orice
semnificaţie educativă, Ministerul Artelor a dispus ca pe viitor,
aceste spectacole să nu mai fie autorizate. În această categorie
intră şi spectacolul intitulat „Banda veselă, care a fost interzis.
Totodată a dat dispoziţii teatrelor de stat şi va face recomandări
teatrelor particulare să programeze, în repertoriile lor, câte una
sau două piese pentru copii. Pe viitor, nu vor mai fi autorizate
spectacole de acest gen, decât cu texte şi personal
artistic.
Banda veselă primise avizul „bun de reprezentat”
din partea Ministerului Artelor, aşa cum o dovedeşte inventarul
aflat la Arhivele Naţionale. Nu era probabil la mijloc o problemă
de fond (conţinutul fiind conform cu cerinţele autorităţii), ci mai
degrabă una de formă, anume distribuirea copiilor în roluri
neadecvate. Nu ştim deocamdată care e adevărul; cine ştie, căutări
meticuloase prin publicaţiile teatrale ale vremii ne vor putea
spune mai multe. Şi, în final, o mică surpriză: în ciuda
interdicţiei Ministerului Artelor, spectacolul pare să se mai fi
jucat câteva luni, căci e anunţat la rubrica de spectacole pentru
copii a ziarului Universul nr. 296 din 25 decembrie
1947.
[1] Universul nr. 945 din 15 septembrie
1947.
