De aceea în context social vonventiile religioase întra în convențiile sociale cu autoritate decizionala data de marja decizionala a societății care funcționează pe principiul dopamina adică după îndeplinirea dorinței dispar scopul relevanta și folosul placerilor

Când creierul depistează o activitate care creează dopamina o urmează dar înainte de acțiune activitatea trece prin centrul decizional dar dacă acesta este ocolit activitățile ocolesc decizia centrul întra în dormitoare și automatisme devin dependente 

Astfel un copil care este supus unei creșteri automatizate nu dezvolta centrul decizional cu desăvârșire iar când omul se desparte de deciziile care se fac pentru el din obișnuință lene opritoare a deciziilor sau relaxare datorita grijii mediului pentru el atunci centrul decizional nu controlează și nu înțelege activitățile benefice și nu cauta înțelesuri intrinseci cu aprobare și putere de decizie prin auto convingere de aceea și omul care asculta de societate și omul care asculta în monahism se supune unei puteri și unei vieți care controlează mediul în care își desfășoară activitatea 

Astfel omul indolent creează automatisme din lipsa sau din imposibilitatea de libera manifestare trecuta prin centrul decizional care accepta și care urmărește cele necesare decizional propriilor nevoi

Oferirea sau întoarcerea respectului este o bariera prin care refuzam dar și excludem din spațiul personal persoane pe care le consideram periculoase pentru pacea liniștea și stabilitatea spațiului personal

Unicitatea timpului parcurs în comun depinde doar de axa comuna a timpului în care trăim dar participara sau neparticiparea la aceasta axa comuna nu este obligatorie fiecărui participant ci prin simplitatea vieții participam voluntar la trecerea timpului în care adăugăm sau extragem evenimente ale vieții care se definesc prin trecerea timpului

Deci orice deznodământ al timpului a re o influenta primordiala dar mai are în compunere alte conglomerate temporale sincron conectate dar și independente în actiune

Timpul nu este o singura acțiune călătoare prin spațiu ci un conglomerat de evenimente începute și terminate pe o singura axa temporala decu timpul are mai multe începuturi și sfârșitul de activități și evenimente în comun conectate independente sau dependente prin care evenimentele își au deznodământul sau începutul în contextul sau independent influențat de sfârșitul sau începutul altor evenimente independente sau codependente 

Decu omul care cauta bucurii dătătoare de viata în acte de desfrânare sau mai exact a folosirii uneltelor dătătoare de viata dar fără finalizarea creatoare a vieții deci oprind stoband și omorând mișcarea vieții ca stare creatoare de viata și pornind acest mecanism silința și harul lui Dumnezeu sa participe la o voința premergătoare vieții dar finalizând în omorârea și a actului creator și a vieții finalizate prin act astfel omul cauta sa omoare sa înceteze dar și sa i șele pe dumne,eu creatorul și sa fure de la Dumnezeu bucurii nefo date și foloase necuvenite ba chiar luând și chipul lui Dumnezeu ștergând cu el pe jos și folosindu l pentru acte potrivnice rostului dătător de viata deci omorând cu buna știința acte fizice dătătoare de viata personale dar și ispitiți aproapele necuvenit sau chiar cuvenit dar fără finalizarea actului creator face ca acel om sa înfrângere viata și sa desfrânare păcatul și neascultarea protoparintilor luând i. Derâdere dispreț minciuna și neascultare firea care ne a fost data de asemănare și chip cu Dumnezeu deci omul care își folosește curăția trupului și harul dătător de viata din sine folosind lumina și harul creator a lui Dumnezeu pe care tot omul îl are în sine prin chip și asemănare și filiație de la Dumnezeu creează în firea și trupul sau în loc de fire dătătoare de viata o fire fizica prin care împrăștie în jur nu lumina creatoare și firesc dumnezeiesc al vieții cu întunericul morții neascultării minciunii izgonirea si starea morții încă viu fii d deci omul pierde propria sfințenie și har dumnezeiesc dătător de viata de aceea un om desfrânat în desfrânare nu mai are și nu mai împarte în jur stare de prietenie unire și înțelegere fireasca și dătătoare de viata de aceea starea de păcat al furtului și onorarii harului lui Dumnezeu în plăceri despărțitoare de Dumnezeu egoiste și nedatatoare de viata care se aseamănă cu căderea poteivnicului care vrea sa vie ca Dumnezeu dar nu dătător de viata ci o sunați de plăcerile dătătoare de viata fără puterea harul și putință dătătoare de viata deci dătătoare de moarte dacă îl despărțim pe Dumnezeu de actele dătătoare de viata astfel acest păcat atrage în fire căldarea izgonirea și starea de nevredni ie dar și împotrivirea a firii și vieții în viata omului în urma acestui act omorât-o de viata pe care o invoca dar nu o finalizează furând de la Dumnezeu bucuria dătătoare de viata fără a trai împlinirea și bucuria de a purta de grija de viata creata

Unirea trupeasca folosește lumina necreate a lui Dumnezeu în scopul aducerii la viata de prunci nesimțirea acestui act creator în lipsa aprobării și investirii cu vrednicie si binecuvântarea cununiei înaintea lui Dumnezeu folosirea acestui act de unire și creație prin vointa cuvânt și fapta și împlinirea voinței creatoare în unirea trupurilor dar fără binecuvântarea cununiei prin care Dumnezeu aproba cu sfințirea unirii primordial creatoare dintre Adam și Eva care au primit ca porunca și ascultarea stăpânirea și înmulțirea ca un fapt al cununiei dacă omul nu trece prin aceasta porunca și aprobare și unire în trupurile de bărbat și femeie în tr un trup cu Dumnezeu precum și Sfânta treime în creație s au aflat în unirea cuvântului credinței și a faptei deci omul care va înfăptui cele ale trupului creatoare furând curata proprie și silnicind cu voința și apatriciparea femeii la actul creării de viata și silirii harului și luminii făcătoare de viata in actul concepției fără cununie Sfânta și unire în biserica acel om creează o ieșire din rânduiala și ascultare precum și Adam și Eva au ales încălcarea ascultării de a rămâne curați și vii și au ales moartea neștiind ce este aceasta și cunoscându-l o abia după cădere neascultare despărțire de Dumnezeu și implicit moartea prin ieșire din rânduiala și harul vieții care nu întra în compatibilitate cu omul care urmează voinței morții deci și unul care folosește hardurile creatoare trupești în afara pregătirii cununiei și în afara actului creator și a plăcerii bucuriei și satisfacției dătătoare de viata în scopuri nedatatoare de viata în face pe om potrivnic lui Dumnezeu și a harului chipului si asemanarii si trairii in fire a sentimentului divin de a da viata si lăsat în firea umana ca dătător de viata 

O rugăciune fără crefinta e ca o minciuna pe care nu o crezi dar și o jignire ca Dumnezeu nu este Dumnezeu creator ajutător și purtător de grija deci lipsa nădejdii a curajului și a curățeniei de patimi și păcate în rugăciune nu unește în dialog și înțelegere pe omul care se roagă cu dumnezeu

Eli eli lamesabah tani când Dumnezeu întrupat având în sine dumnezeirea și chipul lui Dumnezeu fără păcat ajunge la paradoxul morții din om în care din cauza păcatului omul a părăsit pe Dumnezeu și a ales moartea iar Dumnezeu trece prin moarte pentru a învia omul care striga după Dumnezeu jertfa pentru păcatul morții o aduce Dumnezeu prin sine în firea umana pentru a curați omul de păcat și a l ridica și chema din moarte la inviere

Stratul de ceață absoarbe lumine și menține un strat imbibat de lumina în acest strat temperatura este regulata și este co stânga de mișcarea și transferul de temperatura al cetii dar și de absorbția radiațiilor astfel în acest strat de ceață plantele sunt protejate de radiații sunt încălzite si protejata de schimbați bruște de temperaturi și au un ambient constant de lumina 

Nu are rost duhovnicesc defăimarea fratelui din biserica sau din afara înstărit ci învățăturile se dau pentru luare aminte și pentru dezpatimire prin libera voința pentru cei ce vor a se împărtăși de împreună lucrare a bisericii cu suflet curat de duna voie în deplinătatea curățeniei duhovnicesti și a libertății conștiinței și a cugetului pentru ca fericirea este a celor blânzi și a celor ce împlinesc cuvântul prin convingere și trăire fireasca a fericirile duhovnicești iar mustrarea este a celor ce sunt în măsura și au împuternicirea de a fi în aceasta măsură spre întărirea vieții comuniunii duhovnicești și împăcarea conștiinței celor ce participa de buna voie și nu din obligativitate sau mustrare apoi cei ce nu urmează cuvântului sunt îndepărtați de la împărtășirea cu darurile duhovnicești ale comuniunii bisericii iar cel ce nu împlinește bună cuviință se va așeza în Radu celor ce prin pocăință așteaptă indreptare

P s 

Cunoștință legilor o ai gonit și tu vei fi gonit de a fi preot al legii