Deci astăzi când toate se întâmplă în spațiul virtual și toate pot fi șterse ca o poveste care s a citit dar este imaginara problema cu existenta omului este ca tot ce întra prin cuvânt în existenta mentala a omului aceasta devine realitate fictiva imaginara sau virtuala indiferent de natura acesteia chiar și sub forma de desene animate sau simple simboluri cu trimitere la acte reale de e primare a manifestărilor umane acesteă prun dualitate în e istenta personala indiferent dacă acest mesaj are relevanta temporara sau explicație și echivalent real toate exprimările prin cuvânt și imagine sau senzație ale omului sunt percepute de creier ca senzații senzoriale. A ceva existent În realitate deci precum cuvântul creator al lui Dumnezeu și unul are puterea de a crea în propria existenta o internalizare senzoriala a unei existente reale sau imaginare la care se expune deci informația la care se expune fără liberul arbitru de a decide la ce stimuli senzoriali aleatorii cu care se hrănește prin doom scroll în care informație nu este nici anticipata su nu participam decizional la ce experiente ne expunem I oferim o încredere absenta de a ne scufunda în acea baie de informații stimulatoare dar și dezinformatoare pentru ca nimic din ce se întâmplă I. Virtualizarea telefonului nu are relevanta fizic existențială I doar senzoriala prin care omul externalizarea un feedback de informații în propria realitate a unor evenimente controlate artificial 

Atunci când cineva încearcă sa treacă în treptul uitării sau inexistentei o fapta existenta în viata și memoria sa care s au înfiripat în trup minte și suflet ca întâmplate iar acel om încearcă sa treacă uitării sau inexistentei acele evenimente existente în viata sa fără a urma un efect al spovedirii împărtășirii împăcării și pocăinței de-asemenea și asumării permanente în viata sa a evenimentelor cu care s a compromis acel om ajunge sa creeze lacune comportamentale dar și memorie dar și lipsa de asumare și încălcare a deplinătatea fizice și fiziologice asa cu și a creat o și asumat-o deci date aceste evenimente la care s a expus temporar fără eficienta permanenta dar cu responsabilitate veșnică sau chiar ispitit mințit și dezorientat în motivul alegerilor făcute acele evenimente nu vor acea un efect permanent preconceput cu unul permanentizat cu acțiunea reala și efectul real al faptei nu cel așteptat deci ori ce fapta te face ceea ce reprezinta fapta și nu alt ceva și nu alt om în realitate iar altul în ascuns deci efectele secundare ascunse ale faptelor sunt realități care schimba firea umana permanent asa cum a schimbat o și pe a lui Adam iar Dumnezeu nu a anulat sau șters fapta sa cea aducătoare de moarte ci a adus în completare acestei vieți care se îndreaptă inevitabil spre moartea care a întrat permanent în firea omului și a completat la aceasta viata o perspectivă extra morti implicând u o prin asumare ca regula pe drumul spre inviere deci trebuie sa murim cu moartea lui Adam cu care a murit și mântuitorul dar nu spre o sanda luu Adam cu spre învierea mantuirltorului deci reorganizandu ne viata nu spre moartea adamica și spre o moarte curata și nevinovata ca a mântuitorul putem urma mantuitorului spre inviere deci nici spovedania nici împărtășanie nu anulează koartea cibo conforma ca reala si următoare a păcatului nu o anulează ci ne obliga sa o asumam dar sa trecem prin ea nu prin asuparea păcatului și consecințelor adamice ci prin asumarea morții cu curatoe nevinovăție și mărturisire a lui Dumnezeu prin moarte și după aceasta deci trebuie sa I vindem realitatea morții prin realitatea morții cu care a murit pentru a învia firea umana a mantuitorului

Agoniseala harului dătător de fata nu se face folosind truda fizica în lucrarea materiei create de Dumnezeu ci prin lucrarea duhovniceasca adică în împreună lucrarea cu dumnezeu efortul fizic fiind orientat spre aducerea harului creator din conlucrare și asemănare și urmare a dreptei voințe a lui Dumnezeu prezente în toate planurile existențiale chiar și în cel al mintii care pare ca doar trece și agoniseala prin existenta dar ea de fapt descoperă sub forma unei creării a imaginii în care Dumnezeu a creat existenta în proprie minte prin raționamente care se leagă de evenimente fabrice ancorate în asistenta și în prezentul fizic

Uneori prezentul e ca o piatra aruncata în lac din care speri ca va creste o insula dar speranța te împinge sa mai arunci o piatra iar dacă speranța nu se da batura toate pietrele por forma o insula dar pe speranță nu poți clădi o temelie stabila ci doar pe un orizont stabil sapi o temelie rezistenta

Astfel omul care lucrează ca și cum munca sa nu are nevoie sa existe este un timp umplut cu inexistenta iar acea inexistenta vid sau gol devine parte a Identității pentru ca tot ce se întâmplă este un conglomerat retrăit în prezent de aceea uneori timpul curge ca și cum o bolovan ar cădea din trecut uneori ca și cum o bolovan urmează sa cada din viitor sa ca și cum un bolovan a căzut în prezent iar trecutul și prezentul supăr a fi sfărâmate se gravitatea evenimentului iar uneori acel bolovan ajunge în vârf iar în acel moment prezent toate par a fi un vârf de munte pe care trecutul a urcat și viitorul urmează sa coboare 

Creierul ii percepe pe ceilalți ca pe un sine folosind propriile simțiri pentru a înțelege sentimentele și viata aproapelui problema este ca oamenii sunt în treacăt prin viata omului și timpul și existenta se perpetua dar memoria nu funcționează ca un bolovan învins la vale prin prezent de la deal trecutul spre viitor ci eă memorează toate lucrurile într un prezent propriu care nu este limitat sau despartit de trecerea prin timp toate sunt îngrămădite într un prezent ca într o sacoșă pe care o putem rememora oricând iar din aceasta sacoșă nimic nu se pierde ci rămâne îngropat în tot prezentul care se suprapune peste dar toate di. Trecut sunt active ca și cum când se scot la suprafață acel trecut se reintampla în prezent deci toate păcatele și devierile de comportament nu rămân ca obiecte sau construcții de nisip pe care valurile timpului le risipește ci ele devin o prezenta vontinua în memoria veșnică a sinelui darbpe lângă necazurile temporare ce se trag din natura păcatului iar fără excepție toate păcatele ou o natura existențială pe care o degenerează adică orice rău are un bine pe care îl aduce la inexistenta deci orice păcat e o bucata dintr un trupul existențial spiritual și fizic care se extirparea dar care revine la vindecare sub forma rănite sau lipsita de vitalitate dar în minte avea rana și lipsa și e istenta a păcatului rămâne imprimata în propria existenta fără putință de a șterge memoria faptei ci doar consecințele și compromiterea sănătății care a degenerat în urma păcatului și a faptei deci identitatea unui om se modelează în funcție de experienta sa iar dacă în viata sa a adunat experiente care au avut consecințe asupra integrității sufletești și spirituale atunci identitatea sa se distorsionează în funcție de reacțiile adverse la păcat deci un om normal ii e frica sa cada pe scări pentru ca știe ca a căzut și nu își mai dorește acea experienta deși scările ajuta omul sa se deplaseze ele sunt o experienta negativa deși prin construcție aduc folos vieții 

Deci aceasta iertare amorțit lui Adam a trecut asupra lui Dumnezeu și a fost transfigurata și îndumnezeire firea morții adamice prin moartea și învierea cuvântului lui Dumnezeu care a creat lumea

Atunci când lui Adam I s a iertat păcatul căderii în neascultarea și asumarea morții fără voia lui Dumnezeu adică au murit de buna voie ca să nu mai fie ca Dumnezeu uniți cu el și sa cunoască ceva mai mult decât Dumnezeu adică moartea nefăcute de Dumnezeu care este o ieșire din voia lui Dumnezeu și porunca de a fi viu deci și o încălcare a poruncii astfel Adam cel ridicat din morți ce va răspunde la judecata de obște când din vina lui toată umanitatea este nevoita sa se lupte cu moartea și sa moara ca să urmeze pe Dumnezeu deci sa renunțe l aviata muritoare și la viata care ne o creem cu gândul la cele muritoaredespartiti de cele nemuritoare a lui dumne,eu ce va raspu de Adam când Dumnezeu a luat asupra lui păcatul morții lui Adam l a iertat și celor ce au greșit cu păcatul de moarte și s au pocăit pentru a se întoarce la Dumnezeu ezeu au primit învierea și lucrarea vieții nu spre moarte cu spre viata veșnică unita în lucrare cu rostul existentei de a sluji cu existenta sa vieții veșnice integrate I. Lucrarea proprie naturala și normala deci lupta cu păcatul strămoșesc a devenit di. Personala confor moștenirii adamince împreună luptătoare cu dumnezeu pentru ca Dumnezeu a luat moartea lui Adam asupra sa și a înviat prin ea arătând ca omul ce nu va urma firii lui Adam și firii infiate de Dumnezeu va învia din firescul morții spre viata vesnica

De doua ori s a coborât foc din cer și a ars jertfele o data la Moise după ce s au sfințit preoții și o data la Ilie când s a arătat care este Dumnezeu cel adevărat in fata celor care jertfească idolilor dar și asupra apei s a făcut minunea despărțirii apelor pentru Ilie

Memoriile sunt înregistrate în ordine cronologica dacă nu se contextualizeaza o acțiune se auto exclude și nunintra în ligicitatea formelor în care se memorează o actiune

P s renunțarea le pretentiiile false despre si e descătușează potențialul asuns si eliberează de Așteptările intangibile