48 de cărți si oameni
Un om care îndeplinește norma bunătății ca satisfacție personala și sociala devine virtuos dar aceste virtuți sunt activități repetitive concrete și definitorii pentru a menține credibilitatea și veridicitatea binelui social astfel conlucrarea pentru un bine comun împarte responsabilitatea completării binelui desăvârșit ca finalitate comuna având în vedere definirea și desăvârșirea lui ca bine și bun social comun și impartasit
Un lucru este bun pentru ca își face treaba bine atunci
și unul dacă își cunoaște scopul și I se potrivește și calea și
determinarea și finalitatea. Atunci el se considera un om bun
când este fericit prin scopurile sale dar fiind un om social când
binele comun se armonizează în fericire atunci scopul binele și
fericirea sunt unanim acceptate
Toate acțiunile omului au un scop intermediar care are
ca finalitate fericirea sa plenitudinea desăvârșirea autentica a
scopului sau satisfactie prin îndeplinirea scopului cu succes pe
calea fericirii deci dacă omul are un loc de munca scopul nu este a
munci ci a face bani dar dacă nu ii place locul de munca iar banii
nu sunt suficienți decât pentru o mașină veche fără satisfacții de
confort toate pentru a întreține o familie care nu îl desăvârșește
ca memdu decât parțial și nici el nu își îndeplinește scopul
desăvârșit ca membru al familiei călătoria este plina de
insatisfacție deci scopul și calea spre acesta nu sunt definitorii
și nu participa la plenitudinea scopului final deci când cauți la
Dumnezeu îndreptarea pe calea și scopul spre o identificare a
scopului și a mulțumirii pe calea scopurilor spre plenitudinea
finalitatii unde sortam binele de rău și ce facem cu ceea ce ne
întristează și denigrat pe drumul acesta sinuos ca pana și pe munte
deși călătoria pare anevoioasa tot e mai satisfăcătoare decât o
înșiruire de scopuri îndeplinite fără satisfactie
Când omul își descoperă finalitatea și scopurile
intermediare participa activ și satisfăcător și mediator pentru
acest scop cumulând o satisfacție comuna atunci lucrurile se
armonizează într-o imagine completata cu piese diferite dar care
armonizează și diversifica obiectivul final unitar
Dacă existenta se bazează pe invitație ca scop atunci
scopul omului este sa își recapete chipul și asemănarea cu Dumnezeu
dacă existenta are o identitate datorita mediului și o păstrează I.
Alt mediu atunci în mediu mai agitat sau mai I cet el percepe doar
Diferența și I tenta de a se adapta mediului prin sincronizare
metabolica astfel o gaura neagra poate fi văzută dintr un concept
fizic care nu interacționează cu fenomenele prezente în gaura
neagra sau ușor omul va tinde sa se adapteze mediului
Atunci când vorbim despre Dumnezeu aducem lui Dumnezeu
niște atribute prin care el se manifesta în realitate
Dacă rămân rădăcinile păcatului în suflet vor creste
alte fapte în inima astfel nici pe Dumnezeu nu l a urmat su nici
lumii nu a ramas
Cel ce umbla după cele păcătoase ca un iuda trădează pe
Dumnezeu și învățăturile lui pentru un pumn de argint și plăcerile
lumii apoi săvârșind păcatul se vede părăsit de har și lipsit de
minciuna satisfacției plăcerilor trecatoare și iar dorește sa
revină la bucuria vesnica a ascultării de dumnezeu
Văzându se. Pe sine stand întru curăție la bunavestire
întreabă cum se va face luarea în pântece astfel asa cum Eva și
Adam vazandu se pe sine goi maria se vedea sub ascultarea curăției
și prin ascultare și cuvânt primind de la duhul sa fie maica lui
Dumnezeu aceasta taina similara co sfatuirii și conlucrarea
creației și aducerii la viata a omului arata firea fireasca a
conlucrarii și unirii în viata și rugăciune cu Dumnezeu astfel tot
ceea ce este străin de Dumnezeu omul recunoaște prin fire străină a
păcatului și neacceptarea acestuia prin întreruperea unirii în
conlucrare fireasca cu dumnezeu
Astfel pana și omul care începea sa nască omul nubprin
voia lui Dumnezeu ci prin propria voie dar rămânând în harul lui
Dumnezeu cel născut trebuie sa treacă prin renunțarea la sine sau a
egoismului incipient și sa se apropie și sa se statorniceasca în
harul și voia lui Dumnezeu ca intr o ascultare și reintrarea
în ascultarea harica cu care ne am discutat dar care prin nașterea
egoista și dureroasa trebuie sa dobândind harul ascultării
primordiale cel înainte de cădere prun voința și îndreptare către
aceasta având exemplu statornicia veșnică continuu incipienta a
îngerilor dar ei dacă au aceasta statornicie omul poate reflecta
prin asemănarea măreția lui Dumnezeu astfel și incerii pentru
sfinții cu desăvârșită smerenie sau negândite si neasemanare la
căderea întra în chip și asemanare
Parasul este cel ce nu se uita după Dumnezeu ci după
cele rele ale lui astfel orice deconectare de la har înseamnă o
prezenta a despărțirii de Dumnezeu deci trebuie sa cautam continua
stare de înțelegere spre Dumnezeu
Deci nedumerirea îngerilor care cădeau era o fapt nou în
rațiunea lor iar celor care stăteau bine și cu frica știind ce
îndeamnă nestatornic în luarea aminte a felului cum este prezent
înaintea lor Dumnezeu au rămas în slava
Progresul statornic către Dumnezeu este statornicia în
ascultarea primordiala și repetiția sfânt sfânt sfânt înțelegerea
și vederea mișcării lui Dumnezeu înaintea lor știind
desăvârșirea continua a lui Dumnezeu este o confirmare
continua a lui Dumnezeu celor care privesc continuu activitatea lui
Dumnezeu ce îl înconjoară se manifesta spre
existenta
Păcatul e auzirea cuvântului lui Dumnezeu dar nemișcare
mintii și a inimii după și spre cuvântul Dumnezeu care se afla în
cuvânt și fapta deci este neputinta și orbirea prin trup a
sufletului
Călătoria spre Dumnezeu se oprește la moarte și rămânem
în dorințele cele despărțitoare de Dumnezeu deci și moartea asta e
o suferință pentru ca nu mau avem timp și putință sa ne
indreptamnpe calea vieții vesnice
Chinul dorințelor este îndeplinirea dorinței lor în fata
lui Dumnezeu dar și consecință de a sta în dorința lor falsa
înaintea adevărului care arata adevărată despărțire de Dumnezeu
legați de plăcerea lor dăunătoare și imporivitoare vietii
Îngerii fiin ca o aureola a slavei lui Dumnezeu și a
indreptarii vieții către creatorul ei arata ca eu sunt ca o
ascultare fata de Dumnezeu și ca un har al lui Dumnezeu statornicia
în criza pentru cei ce li s a încredințat spre grija
Îngerii explica statornicia adevărului și declinul
minciunii statornicia vieții și căderea morții statornicia binelui
și căderea raului
Eternitatea veșnicia și prezentul omului I s a
dat timpul și ziua și noaptea pentru a și aminti ca are un început
și un sfârșit în aceasta viata și trebuie sa lucreze la viata lui
punând început bun în fiecare zi și după fiecare cădere în timp ce
îngerii sunt prezenți continuu și în continua slavire fiind
aduși la existenta din manifestarea harului lui Dumnezeu intr un
fel rațiunea celor iraționale și harul lui Dumnezeu
asupra
A venit la templu pentru a fost pus în chivot ca pe o
jertfa
Dumnezeul despre care s a vorbit în tot vechiul
testament este Hristos din noul testament deci unitatea cuvântului
trebuia sa se audă fizic ceea ce a tradus Simion cel ce la primit
în brate ca pe o carte spre mancare
În perspectiva păcatului primar când simțim
casuntem biruitori adică mândria ne biruim cu mândrie pentru ca noi
în cădere încă fiind nu avem cu ce ne simți biruitori înaintea lui
Dumnezeu
Apoi dacă ne legam cu Smerenia venim ca biruit de păcat
pentru a ne primi binecuvântările și infierea și asemănarea cu
dumnezeu
Nu ochii sunt cei ce patimesc ci inima ce le cere
ochilor sa se spurce prin păcate de aceea chiar dacă
trupul nu cauta păcat paza inimii este cea care îl tine curat de
aceea când cauți pacea în liniștea inimii și o cauți și în lume
Dumnezeu răsare în paza I îmi și Smerenia păstrează unitatea cu
Dumnezeu pentru a nu da voie mintii sa se creadă mai mare ca
Dumnezeu și sa îl alunge din inima sa în rastigneasca în lacul
locului pe golgota
Harul trebuie ridicat din noroiul patimilor pentru a
curăță trupul și a conlucra cu harul astfel mintea se
întunecate eca și rațiunea nu îl mai și.te pe Dumnezeu în
înțelegerea tai elor credintei
Dacă filosofii se zbătea cu mintea pentru a înțelege ce
se întâmplă în mintea sufletul și realitatea mintii și vedeau doar
înțelesuri goale acest gol l a u.plut credință creștină și a
luminat toată iratiunea mintii definita de filosofii antici
Asa cum la început comunitățile aveau nevoie de un
episcop creștin și intaistatator pentru a fi altoiți la biserica și
credință și izvorul apostoli și pentru a li se asigura
continuitatea și statornicia în adevăr asa și pntraire oamenii erau
încredințați ca păstra du și curăția aveau sa nu se risipească în
primejdiile lumii deci determinarea de a se păstra virtuoși venea
din dorința de a sta aproape cu trebuie da harul tainelor din
biserica
Gândul se înțelege pe sine drept gândirea
gândului
Pacea mea o dau vouă deci Dumnezeu a făcut pace în sinea
sa cu omul și o oferă spre dăruire omului dar trebuie sa ne asumam
și sa trăim în aceasta pace a lui Dumnezeu în dumnezeul cel ce a
murit pe cruce și a înviat după ce s a născut spre mântuirea care s
a împlinit și de care putem avea parte de la dumnezeu
Cunoașterea de sine prin liniștea cunoașterii lui
Dumnezeu sau lăsarea lui Dumnezeu sa te cunoască și sa te faci
cunoscut lui prin cele ce sunt ale tale și cele ce oferă
Dumnezeu
Când oamenii se slăvesc o fac pentru o slava care
le aparțin temporar dar când motivul slavei le lipsește doar
Dumnezeu este asemănarea cu care se mai pot asemăna dac ca să
ajungă la el trebuie sa fie ca el și se știe ce și cine este
Dumnezeu pentru ca toată lumea cere de la el lucruri care se
presupune ca sunt ale lui
În momentul în care omul se crede cineva în fata lui
Dumnezeu trebuie sa se destructurarea pentru a face loc lui
Dumnezeu în viata sa
Astăzi nu ești creștin dacă ești roman ci starea
personala în face pe om creștin apoi dacă tara este o consecință și
o circumstanță a mărturisirii și statornicie în credință primind
moștenire spațiul în care și a manifestat integritatea credintei
asta nu înseamnă că pământul sau craniene fac pe cineva mai creștin
decât cei ce au agonisit comoara credintei pe tru ca orice comoara
poate fi risipita prin compromisul părerii de sine alături de
părerea De sine a altor popoare mai puternice dar necrestine în
comparație cu pierderea credintei care făcea un popor
statornic
Dacă ei credeau în dumnezeul lui Avram și a
predecesorilor lui și fiind din acel neam au moștenit credință în
adevăratul dumnezeunpentru ca lui Avram I s a promis ca fii lui vor
exista ca binecuvântare pentru dreapta lui credință în adevăratul
dumnezeu
Este o diferență în a te regăsi I. Credință în Dumnezeu
și a l găsi pe Dumnezeu în credință ta sau a trai simplu cu sine
fără dumnezeusau doar cu Dumnezeu fără sine
La reeducare sfinții deveneau criminali și criminali
sfinți adică cei ce credeau despre șină ca sunt ceva li se întorcea
credință împotriva iar celor ce își asuma pedeapsa găseau iertarea
de la Dumnezeu pe măsură pocăinței și asumării lui Dumnezeu în
viata lor și nu pe ei ca Dumnezeu în credință
celorlalți
Poporul era în colaborare directa cu Dumnezeu pentru a
pregăti omenirea pentru venirea mantuitorului
Pe Moise l a făcut ca un Dumnezeu pentru egipteni pentru
ca egiptenii au fost obiectul unei manifestări divine pe când
pentru evreu a fost I credi tarea ca eu nu sunt un obiect ci un
chivot al voinței divine
O data ce pui ceva în sarcofag sau chivot înseamnă că
ceva simbolizează moartea iar acea moarte era moartea lui Adam care
trebuia sa treacă prin moarte ca pedeapsa de la Dumnezeu pana la
plinirea vremii când pedeapsa morții devenea calea mântuirii spre
înviere de aceea și jertfele erau o trecere prin moarte pentru a
ajunge la Dumnezeu și se trimiteau înainte și se puneau mâinile pe
capetele lor pentru a transmite moartea azi prin punerea mâinilor
se transmite viata și binecuvântarea duhului
În spovedanie renunti la plăceri străine pentru a face
curat și a te auto cunoaște și când te regăsești asa cum ești fără
rozaturile patimilor încerci sa îl cauți pe Dumnezeu prin auto
descoperire te descoperi și pe tine și propria credință descoperind
l pe dumnezeu
Dar când l am găsit I. Inima deja trupul era tulburat de
patimi și îl alunga pe Dumnezeu din inima
Când eram mic îl cautam pe Dumnezeu în mintea mea dar nu
îl dădeam mai târziu l am găsit în inima și simțire simțeam ca ceva
lipsește dar nu știam unde sa îl caut
Când eram mic îl cautam pe Dumnezeu în mintea mea dar nu
îl dădeam mai târziu l am găsit în inima și simțire simțeam ca ceva
lipsește dar nu știam unde sa îl caut
O spovedanie completa înseamnă renunțarea la fiecare
păcat chiar și cel plăcut la care nu vrei sa renunti pentru ca mai
ai putina plăcere care încă nu a ajuns la capăt și încă mai poți
rezista compromisului care aduce suferință în schimbul plăcerii
păcatului dacă renunti la el renunță și la pereții
rezistentei cu care îți aperi personalitatea și integritatea cu
cuvinte vătămătoare pentru cei ce îți fac rău sau te controlează
lipsind te de libertate dar lipsa libertății se datorează lipsei
renunțării la păcat și renunțarea la Dumnezeu
P s retrăire ale celor ce se întorc
