Gabriel García Márquez – „Fantastica și trista poveste a Candidei Eréndira și a nesăbuitei sale bunici”
Marian Ilea – „Grăsane făcând baie cu ușile larg deschise”
Friedrich Dürrenmatt – „Făgăduiala (Recviem pentru romanul polițist)”
Bogdan Suceavă – „Miruna, o poveste”
Bogdan Suceavă – „Venea din timpul diez”
Doina Ruști – „Mâța Vinerii”
„Un trandafir pentru Emily și alte povestiri” – William Faulkner
Selma Lagerlöf – „Împăratul Portugaliei”
Charles Bukowski - „Notes of a Dirty Old Man” și „Poșta”- despre acestea două nu am scris încă nimic, dar sunt savuroase amândouă.
Am terminat astăzi „Vandalii” de Alexandru Ioan Despina, al cărui blog l-am urmărit mult timp pentru recomandările sale de lectură. Apropo, să-l caut și să îl repun în blogroll. Am pierdut multe link-uri o dată cu dispariția blogroll-ului, pe care l-am refăcut apoi din amintiri. :) Voi scrie azi-mâine despre cartea asta pentru că mi-a plăcut și aș vrea de asemenea să scriu și despre „Poșta”, care mi-a plăcut mai mult decât „Șuncă pe pâine”.
Sunt mulțumită de ritmul lecturilor mele, de la începutul anului am reușit să citesc 22 cărți, de mi-am mărit target-ul anual la 60 și tot sunt înainte, după cum zice Goodreads, care mi-e de mare folos în ținerea unei evidențe. :) Acum citesc o carte pentru adolescente - „Tocilara” de Holly Smale (Editura Gama), o premieră pentru mine, cel puțin la vârsta asta adultă, carte care, spre surprinderea mea, îmi place, mă destinde, chiar dacă nu e vreo operă de referință. Când ai copii, poate fi util să te menții conectat la mediul lor, pentru a-i înțelege mai bine, în caz că ai început deja să te transformi în ceea ce te revolta în adolescență. :)))) Mai multe vă spun după ce voi termina cartea. Și am început, timid, și „Umbra muntelui”, continuarea romanului Shantaram. Mi-era dor de Bombay. E ditamai cărămida și cartea asta și de aceea am luat-o încet. Citesc din ea mai mult seara, în pat, pentru că mi-e greu să o car după mine. Și deja mi-e gândul la ce voi citi după „Tocilara”. Pentru că am nevoie și de o carte transportabilă, mai ales că acum sunt zile în care pot merge în parc.
Revin cât de curând cu un text despre „Vandalii” - cartea asta chiar a vrut să ajungă la mine. Ieșisem să cumpăr nu știu ce, căram o sacoșă și am trecut prin gară unde, în zona caselor de bilete, au apărut aparate cu cărți, spre bucuria mea. Și o văd la 5 lei. N-aveam prea mulți bani și ăia pe care-i aveam aveau destinații relativ obligatorii. Am plecat, am traversat spre casă așteptând în prealabil la semafor și, ajungând pe trotuarul opus, m-am oprit în loc oscilând între a reveni ulterior cu speranța că voi mai găsi cartea sau a mă întoarce atunci. Și după câteva secunde mi-am zis că pot renunța la ceva de mâncare că și-așa sunt cât China și am așteptat să se facă din nou verde ca să mă întorc în gară. Mă felicit pentru alegerea făcută. :)