Halloweenul bate la ușă, doar că toată luna octombrie
este un prilej pentru cărți, filme și seriale care-ți dau fiori.
Horrorul are mai multe subgenuri și voi încerca să recomand din
toate câte ceva.
Am să încep cu I'm Thinking of
Ending Things (trad.
Mă gândesc să-i pun capăt) de
Iain Reid, un roman psihologic, care mi-a produs o stare de
neliniște, confuzi,e dar per total a fost o surpriză. M-am bucurat
tare-tare când am văzut că a fost tradusă și la noi de cei de la
Editura Curtea Veche. Romanul are și o adaptare produsă de cei de
la Netflix, dar recomandarea mea este să citiți romanul și apoi să
vedeți filmul, pentru că regizorul a avut o altă direcție,
viziune.
My heart is a chainsaw
este un horror-slasher și este mai mult pentru fanii filmelor
Friday the 13th, Halloween, pentru că se citește ca un ghid pentru
aces subgen de horror. Este printre favoritele mele din acest an și
abia aștept să citesc și alte cărți scrise de
Stephen Graham Jones.
Things Have Gotten Worse Since We Last
Spoke este un micro-roman care mă bântuie și
astăzi pentru că tema prezentată a fost șocantă, a avut un impact
mare asupra mea. Este genul acela de poveste care se bazează mai
mult pe descrierea vizuală și pe lucruri șocante, dorind să afli ce
s-a îmtâmplat până la final.
Trecem mai departe la
Goodnight Mommy, apărut recent pe Prime
Video este un remake după lungmetrajul omonim austriac din 2014.
Recomand ambele variante, cel original l-am văzut acum mulți ani,
doar că uitându-mă la varianta americană, m-a făcut să mă gândesc
la romanul Dinți de lapte
de Zoje Stage, care la fel
prezintă o familie într-un plin coșmar.
Până de Halloween am în plan să citesc nuvela
Telefonul domnului Harrigan (care face
parte din colecția Un strop de sânge
de Stephen King) și romanul My bestfriend's
Exorcism de Grady Hendrix, pentru că după vreau să
mă uit la filmele care au la bază aceste povești.
Black phone este unul dintre
filmele horror bune apărute anul acesta, care are și el la bază o
nuvelă de Joe Hill. Este un film regizat de aceeași persoană care
produs filmul Sinister, un alt film
bun.
Under the Banner of Heaven
(trad. Sub semnul
credinței) este o miniserie
pentru iubitorii de thriller, mister și romane polițiste. Dacă v-a
plăcut True detective sau
Mare of Easttown, cu siguranță această
miniserie este pentru voi. Filmul este și el bazat pe un roman
scris de Jon Krakauer.
The Watcher este o miniserie
Netflix bazată pe fapte reale; este la granița thriller-horror
pentru că în mare este o poveste susținută de suspans, mister. Mi
s-a părut ireal că o familie a trecut prin așa ceva și că nici până
în ziua de azi nu a fost dezlegat misterul. Pretty
Little Liars: Original Sin a fost tot ceea
ce Pretty Little Liars (seria originală)
n-a putut să fie când era produs de abc family, adică mult
mai de groază, cu sânge și chiar mai multe...crime, pentru că acest
-A se pare că nu produce doar stres pentru micuțele
mincinoase.
Bodies Bodies Bodies a fost
ceva neobișnuit, aveam alte așteptări atunci când am dat play și la
final eram ce?. Dar e ceva diferit, mai
prostesc, cu un accent pus pe noile generații de tineri.
Archive 81 este o miniserie produsă de
James Wan de tipul found footage cu o poveste interesantă despre
călătorii în timp, culte.
Filmul Watcher a
fost surpriza cea mare din acest an. Am rămas cu gura căscată când
mi-am dat seama că acțiunea se petrece în București. Este o poveste
despre anxietate, despre cum e să fii străin într-o altă țară și în
același timp este despre încrederea într-o relație. Personajul
principal crede că este urmărită atât în casă, cât și pe stradă, de
un presupus criminal în serie.
X este un film care revine la
filmele clasice horror cum ar fi The Texas Chainsaw
Massacre,
Halloween Ends este finalul
trilogiei Halloween după 40 de ani, care deja a
împărțit publicul în două, iar Hocus
Pocus 2, readuce farmecul
Halloweenului după foarte mulți ani, fiind un film lejer, în mare
parte pentru copii și familie.
Miniseria Lovecraft Country
și filmul The Devil all the
Time sunt alte două opțiuni la
îndemână, ambele bazate pe romane apărute la Corint, respectiv Leda
Bazaar și Corint Fiction.
Speak no Evil este un film pe care
nu l-aș mai revedea, dacă ar fi să-l analizez, aș prefera să văd
anumite secvențe, decât să văd filmul cap-coadă. E un film șocant,
care în același timp critică anumite unghiuri ale societății,
pentru că face parte din noul val de horror elevat, cum este
Hereditary. În mare parte filmul este despre o familie care trece
printr-o experiență terifiantă, în timpul unei vizite.
Cabinet of Curiosities este o
miniserie de tipul antologie produsă de Guillermo del Torro, care
nu cred că va dezamăgi. Îmi aduce aminte de o altă serie mai
veche, Masters of
Horror.
Orphan First Kill este un film care
a apărut treisprezece ani mai târziu după lansarea filmului
Orphan și este de fapt un prequel.
Recomand vizioanarea acestora în ordinea cronologică și revin la
romanul Dinți de lapte, pentru că
este o poveste care urmărește același tip de coșmar
familial.
Alte mențiuni ar fi Volumul 3 din seria de tip
documentar Unsolved Mysteries de
pe Netflix, care prezintă mai multe tipuri de cazuri nerezolvate.
Filmul Old este o poveste de
groază care se întâmplă în mare parte pe o plajă.
Următoarele titluri sunt filme de groază la care mă uit din când în când și din punctul meu de vedere este o selecție pentru toate gusturile.
