Cine mai crede în sincronicități?

Uneori se aliniază planetele mai frumos decât în constelația mea interioară.

Întâi mi-a venit pe lume nepoțica, într-o seară de luni din februarie. Treisprezece. Pentru noi e un număr norocos, locuim în apartamentul 13. E cu plus. Și e o sincronicitate.

Mi-ar fi fost mai ușor să nasc eu. Îndemnurile cu „hai că unele nășteau în șanț la țară, tu vei fi asistată în buricul târgului” nu mă mai ajutau nici pe mine în orele acelea nesigure de așteptare. Dar totul a decurs bine și fata mea s-a dovedit a fi o mămică echilibrată din prima. Iar în aceeași zi se mai năștea ceva. Emoții în pielea goală, pentru care chiar eram părinte, a ajuns la Editura Creator în următoarea dimineață. Probabil că a fost gata din tipar tot luni. Sincronicitate. Iar marți, când am primit vestea cea mare, era Valentine`s Day. Nu se putea un moment mai potrivit pentru o carte despre cupluri. Tot cu plus. Tot sincronicitate.

...