Așa cum tot citesc de ceva ani, nu cred că sărbătorile și-au pierdut farmecul ci noi ne-am pierdut entuziasmul. E adevărat, dacă n-apare magia zăpezii, vraja parcă dispare și nu poate fi înlocuită cu nimic.       M-am pregătit sufletește că n-o să fie un Crăciun alb, așa că am încercat prin mijloacele posibile să fac Crăciunul frumos! Am ascultat colinde și am făcut prăjituri cu scorțișoară, am cumpărat cadouri din timp și le-am ambalat cu grijă (ohh, mama e tare pretențioasă. Anul trecut n-am fost împreună de Crăciun, așa că acum trebuia să compensez!) am evitat nervii aglomerației și... habar n-am când a trecut decembrie! Nu am ascultat câte cântece aș fi vrut, n-am văzut filmele la care visam și nici măcar cărțile pe care mi le-am programat n-am reușit să el citesc. Ba chiar am depășit cu mult limita din anii trecuți cu împodobitul brăduțului! Da, asta chiar a fost o problemă serioasă :D, adică la final...