Cîteodată jobul-minune jimblă 32 de parale.
Lumea e rea... Cotloanele istoriei sunt goale.
Exploataţi pentru a atinge "standardele
integrării",
Cuvintele, dimpotrivă, nu-s date uitării.
- Ascultă, poştalioane, săptămîna trecută mi-au trimis un
plic!
În el, pîlcuri de porumb, axiome, zmei...
- No signore, no ricevuto nimic!
După plecare, acasă, nu mai eşti ai tăi.
- Vreau un picap cu plăci nezgîriate!?
- Avem! în România, ca şi-n Moldova, zone
uitate...
Suferinţele lor, balustrade între oralitate şi
proverb:
Săracul domn Iordache, fără plic, e om sterp.
.jpg)
