"Nu mai staţi ca nişte blege,
Hotărârea mea e lege."
Florin Bican - Cântice mârlăneşti
Altă enigmă! Supuşenia neuronală moldavă. Aşa cum se
procedează în momentele "urlătoare la cer", apelez la merindele de
jargon ale graiului: Cum de-n pizda mamii voastre, şi mai ales, de
ce, sunteţi atât de smeriţi stării de fapt existente? Nu vă
scarpină logoreea să vă întrebaţi acest lucru măcar odată în
amărâta-i viaţă? Agreaţi cu uşurinţă nişte făpturi camuflate sub
pretexte nobile, dar atât de parveniste. Nu blamaţi nici măcar
faptele care vă ating direct. Lăsaţi anii să treacă... Iar anii
trec în goană. Tranziţia încă mai pluteşte în mlaştina
mediocrităţii birocrate. Boii la poartă nouă încă îndură tencuiala
stereotipiilor vasalice. Altă enigmă! Fumez citind Constipaţia
Republicii Moldova. Inspir toxicul articolului nr.1: "Republica
Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi
indivizibil". Pfffff - expir negura fumurie a nedreptăţii
indignante: stat suveran cică, independent pe de-asupra, unitar
undeva la mijloc şi indivizibil în beci. Căcat cu perje. Rahat cu
prune. Iuşcă legislativ-organică. Fecale oficiale.
De jure(ş) o fi fiind aşa cum behăie Constipaţia. De
fapt(o) e statul intangibililor, a boierilor cu eurostele în
frunte. E statul în care mirosul banilor adulmecă "vectorul" ba
înspre est, ba înspre vest. Deseori, adulmecatul rămâne pe Bâc,
se-npute şi pute-a bahnă. Aşă-i aşa.
Altă enigmă!
"Pe Bâc în jios,
Pe un mal puturos,
Alianţa trece
Cu gopeare zece.
Tăţ îs şâşte mari,
Pi(n)dari poponari.
Şi Fila(r)t zece,
Care-i şi întrece."
.jpg)
