Nu pot să nu observ că galeria celor care îi îndeamnă pe ucraineni să stea cu mult curaj în fața tancurilor și kalașnikovului rusesc este formată mai ales din generațiile care n-au mai făcut armata. Mulți sînt oameni cinstiți, care se revoltă în fața unei nedreptăți, dar care n-au trăit o clipă emoția războiului.

Entuziasmul din fața tastaturii, fie și dintr-o țară învecinată și oarecum în pericol, nu se compară cu trăirile din fața dușmanului real.

Unii dintre cei care fac parte din generația mea sînt mai temperați un pic cu entuziasmul pentru continuarea unui război, nu pentru că sînt marcați de comunism sau pentru că sînt putiniști sau dughiniști, ci poate pentru că sînt un pic mai realiști. De aceea observ o oarecare segregare în comentariile ultimelor știri, mai ales de ieri încoace, cînd pare că soarta războiului este hotărîtă.

Am trăit starea de război la Topraisar în 1989. Cînd s-a dat alarma habar nu aveam ce se întîmplă cu noi. Nu știam nimic. Stăteam la postul nr. 1, la poartă, la depozitul de armament din care au ieșit vreo 7 camioane pline cu muniție în noaptea dinspre 16 spre 17 decembrie și aveam tot felul de scenarii în cap: ne-au atacat rușii, ungurii, China? Asta gîndeam atunci. Îmi pot imagina ce este în capul soldaților ruși, care au fost păcăliți.

Au venit civilii la gard și ne-au spus ce se întîmplă, pentru că ofițerii noștri nu ne-au informat. Ne-au spus doar că acesta nu mai este un exercițiu și sîntem în alarmă de război real. Atunci ne-a apucat frica. Aveam 250 de gloanțe la noi și noi eram înspăimîntați și neinformați.

Văzusem de la trageri ce poate un kalașnikov. Este o armă redudabilă și care face răni foarte urîte. Și acum aș mai ști să desfac, să curăț și să montez la loc unul. De fapt, dacă mă întrebați care era numărul și seria armei la ora 3 noaptea, abia sculat din somn, vă spun: BC 3388.

Știam de la locotenentul nostru că stăm pe un depozit de muniție, care, dacă este atacat, va lăsa o groapă de un kilometru în rază.

Cine spune că nu s-a temut atunci este un mincinos ordinar. Cine spune că n-a experimentat frica are probleme mari de memorie. Cu toții am fost îngroziți. Era să ne împușcăm unii pe alții. Eram prost instruiți, prost echipați și tocmai aflasem că trebuie să luptăm împotriva fraților noștri.

Parașutiștii din leatul nostru au murit degeaba la București. Veștile circulau atunci greu și deformate. Văd că așa este și acum.

Am fost practic în alertă de război din 16 decembrie 1989 pînă în 30 martie 1991. Amintirile îmi sînt încă foarte puternice.

Războiul este hidos și nu are nicio legătură cu filmele de la Hollywood.

Pentru curajoșii care totuși cred că ucrainenii nu fac treabă destul de bună sau că ar putea să se ia la trîntă cu aparatul de război rusesc, le recomand să meargă și să lupte alături de ucraineni. Sînt sigur că granița ar fi deschisă pentru mercenari și voluntari. Pentru eroii din Counterstrike, cred că acum este momentul să vedeți ce reflexe v-ați cîștigat.

Astă seară am dat peste un comentariu de un realism crud, aproape cinic, dar cred că aceasta este realitatea și cam acolo s-ar finaliza acest conflict.

Sună rece, sună cinic, sună inuman, dar este crunt realist. Ucraina va pierde războiul acesta din mai multe motive.

Iată unul, tragi-comic:

EU iar s-a facut de ras : Comediantul Borel ( un fel de ministru de interne al EU) a anuntat ieri ca EU va dona 70 de avioane militare catre Ucraina : vreo 40 din Polonia , 20 din Slovakia si 10 Bulgaria. Ieri au si plecat vreo 30 piloti ucrainieni sa Le preia din Polonia! Azi , nema avioane! . Mai intai s-au razgandit bulgarii : ca Migurile lor sunt cam vechi si ca nu le-au mai scos de 3 ani din hangar I-ar cand azi nu au pornit! Pe la pranz slovacii, ca 3 sunt defecte , doua la modernizat si restul Le trebuie , la patrulare, pana Le vin F16 in toamna! Dupa asta , Vad pe twitter la Oana Lungescu ( purtator de cuvant secr gen NATO ) conferinta de presa live de la o baza militara din Polonia : Boris Johnson, Jens stolenberg Si Duda- Presedintele Poloniei. Intreaba un ziarist : care -I treaba ci avioanele pentru Ucraina: Le dati sau nu Le dati : nu va lasa NATO sau nu mai vreti , va e frica de Putin: a scaldatul-o cam asa, ca adevarul e ca NATO nu ne lasa sa folosit spatiul aerian ca sa intervenim in razboi Dar e posibil sa Le dam, poate Le trimit cu camioanele / trenul , au concluzionat jurnalistii . Si nu sunt 40 , ci 29 , din care 7 defecte. Iar Ucraina Le ar putea folosi doar din Lviov, ca bazele militare din est Si din Kiev au pistele bombardate…. Asa ca Ucraina s-a alea azi doar cu un singur avion , acela care aterizase in prima zi de razboi la Bacau. Si care e de fapt a lor. Cu doar 9 Miguri si 3 SU uri inca functionale e greu de crezut ca vor tine superioritate aeriana mult timp. E suficienta o racheta pe pista de la Lviov Si nu le mai pot folosi nici pe astea! De asta cere Zelenski no fly zone pe Ucraina Si suport logistic/militar ca sa il mentina. Din nou EU, prin gura ametitului Borel , a pierdut o uriasa o ocazie sa taca!

Comentariul lui Cristi Corobană pe facebook

NATO nu poate interveni. Nimeni nu poate interveni. Rusia are capacitatea de a distruge planeta cam de 7 ori. SUA cam de 5 ori. Cu toții știm că o singură dată ne ajunge. Vorba olteanului: ”ajunge un par la un car de oale”.

NATO s-a ocupat de tot felul de teme străine de viața militară în toată această perioadă. Aici a avut dreptate Trump, cînd a vrut să părăsească NATO cu tot cu finanțarea Statelor Unite, pentru că europenii nu-și mai plăteau partea, nu mai investeau deloc în armament și pregătirea militară. Acum s-a trezit Germania, dar este mult prea tîrziu. Un război ca acesta nu se cîștigă cu ofițeri care sînt mai preocupați de ruj și fustițe și de operații de schimbare de sex.

Nu sînt expert militar, dar pot înțelege cîte ceva din ce se întîmplă acolo, mai ales cînd îți explică cineva care se pricepe. Eu zic să ascultăm cu atenție ce spune acest domn și să ne rugăm pentru cel mai mic rău posibil la ora actuală.

Din păcate cam așa este situația. Raportul de forțe este disproporționat dincolo de ce ne putem imagina. Moralul de ambele părți începe să scadă.

Întrebarea este cum poți obține răul cel mai mic în astfel de situații?

O Ucraină împărțită în două zone de influență, precum Germania din războiul rece? O Ucraină rusească și una neutră? S-ar opri oare războiul atunci?

Experții spun că nici Moldova nu va scăpa cu ocazia asta. Din păcate!

Astăzi, miercuri, este o posibilă zi de post. Vineri alta. În basmele românești Sfînta Vineri și Sfînta Miercuri erau personaje pozitive și îi ajutau pe eroii principali tocmai pentru că erau zile de post.

Să ne rugăm!

Să facem galerie, dar să facem o galerie a celor care își ridică mîinile spre cer și se roagă pentru mila și îndurarea lui Dumnezeu! Atît mai putem spera!