Să vă povestim despre noi...
(Editura Tineretului, 1950) este debutul în volum al foarte
tinerei Gica Iuteş (n. 1925). Sunt cu totul şapte povestiri având
ca temă viaţa pionierilor. Foarte tânără şi ea (fusese înfiinţată
pe model sovietic în 1949), Organizaţia Pionierilor se impusese ca
o forţă puternică în viaţa şcolară. Literatura pentru copii ai
epocii 1948-1953 evidenţiază structurile şi acţiunile
organizaţionale tipice: detaşamentul, cu rolurile sale specifice,
de la comandantul de detaşament până la... toboşar, adunările de
detaşament, ceremonialul activităţilor, îndrumarea de către
Partidul Comunist, prin intermediul aşa-numitului Instructor de
pioneri etc. Cartea de faţă nu face excepţie de la canonul
ideologic al epocii şi prezintă un material epic centrat pe
valurile pioniereşti impuse de propaganda oficială: solidaritatea
şi ajutorarea elevilor mai slabi la învăţătură (nicio legătură cu
legea zisă „No Child Left Behind” dată de republicanii americani
sub George W. Bush!) sau acţiunile „obşteşti” întreprinse în mediul
rural.
Personajele sunt, desigur, copii şi puberi, dar
vom încerca în zadar să-i surprindem angrenaţi în preocupările
specifice vârstei. Fragezii eroi sunt munciţi de probleme etice,
sunt frământaţi de probleme specifice unei vieţi adulte trăite în
conformitate cu valorile unei organizaţii. În povestirea care
deschide grupajul (Întâmplarea din recreaţia mare),
conflictul este reprezentat de înfruntarea (neprincipială!) dintre
Dan şi Radu, pionieri buni la învăţătură, pe tema sprijinirii unui
coleg cu rezultate mai slabe (Ursea). Dan eşuează în primă instanţă
în efortul de a-l ajuta pe colegul lui, ba chiar îşi bate joc de
acesta. Sărind în apărarea lui Ursea, Radu provoacă o încăierare.
Judecata adunării de detaşament (ghidată discret de atotprezentul
instructor de pionieri Adrian) e, desigur, dreaptă, iar lui Radu i
se ia toba pentru două săptămâni. Până la urmă are loc o împăcare
generală, toţi îşi recunosc erorile şi se angajează să şi le
îndrepte.
O puternică încărcătură emoţională o are bucata
Angajamentul. Lena, o fetiţă de nouă ani, se pregăteşte
intens pentru primirea cravatei de pionieri. Înconjurată de familie
(mai puţin mama, internată în spital), ea caligrafiază cu grijă
solemnă angajamentul pe care va trebui să-l rostească cu ocazia
ceremoniei. Din umbră veghează, vigilentă, instructoarea de
pionieri („Cum le-o fi ştiind Mariana, instructoarea lor, pe
toate? Mai ales, de când era mama la spital pentru operaţie, ştia
tot ce face ea acasă...”). Festivitatea propriu-zisă e trăită
cu o bucurie aproape orgasmică:
Lena tresări. [...] Îşi întoarse repede capul.
Tovarăşa instructoare începuse înmânarea cravatelor. Trecea pe la
fiecare, îi punea cravata şi-i spunea ceva.
„Oare mie ce-o să-mi spună?” gândi
Lena.
Dar când cravata roşie alunecă în jurul gâtului
şi când tovarăşa instructoare îi strânse mâna, Lena simţi că e
fericită... fericită.
Lena simţi deodată că ea nu mai este Lena de
totdeauna. E o pionieră. Ea şi-a luat un angajament pe care trebuie
să-l ducă la îndeplinire [...].
În Minciuna, o întâmplare altminteri de un
banal desăvârşit (uitatul cravatei de pionier acasă) declanşează o
adevărară dramă morală în sufletul lui Petrucă, un pionier bun la
carte, dar cam... uituc. Vinovatul este sancţionat prompt de către
colectiv şi e înfierat la gazeta de perete printr-o caricatură
însoţită de o poezie satirică. Solidaritatea colectivului va
rezolva până la urmă situaţia, iar vinovatul se va mântui prin
mărturisire („Să spună tot cum a fost, de la-nceput, în adunarea
de detaşament”).
Textele care urmează sunt ceva mai relaxate ca
intensitate a trăirilor, desigur fără vreun compromis cu
comandamentele ideologice de rigoare. O serbare de neuitat
surprinde pregătirile pentru laica serbare şcolară a „pomului de
iarnă” (Crăciunul nu se mai serba). Prietenii lui Titirez
relatează cazul lui Titi Blaeş dintr-a IV-a, elev bun la
gimnastică, dar şi precoce pasionat de chimie, materie pe care o va
studia abia peste trei ani. Bolnav, copilul este ajutat de colegii
lui să nu rămână în urmă la învăţătură.
Ni s-au întâmplat în tabără
este un o serie alcătuită din trei momente, episoade ale
vieţii de vacanţă. Primul episod al grupajului (Când am fost de
gardă), este un fel de pândă comică à la O noapte
furtunoasă, care nu se soldează totuşi cu demascarea vreunui
duşman de clasă periculos. Lingurileîi reaminteşte tânărului
cititor că la baza vieţii sociale stă producţia de bunuri materiale
(nişte pionieri aflaţi în tabără confecţionează linguri de lemn
pentru a suplini lipsurile din inventar), iar Lăcusta
îndărătnică redă eforturile copiilor de a prinde insecte pentru
cercul naturaliştilor(instituţie nelipsită, alături de
colţul viu, din recuzita şcolilor perioadei în
chestiune).
În fine, Neîncrederea bunicului îi prezintă
pe pionieri ca pe un fel de verigă lipsă din lanţul ajutorării
ţăranilor de către clasa muncitoare. Neîncrezător la început, un
ţăran vârstnic asistă la spectacolul hărniciei pionerilor veniţi
să-l ajute la muncă. Drept răsplată, el le va spune copiilor
povestea (desigur, adevărată) cu boierul hrăpăreţ Hariton (nume
tocmai bun pentru un personaj negativ) care a furat apa din iazul
sătenilor, până când ziua când a fost alungat. Erau zilele de aur
ale ascuţirii permanente a luptei de clasă, iar Gica Iuteş nu avea
cum să nu marcheze fenomenul.
Nu lipsită de momente de prospeţime, cartea e
puternic marcată de notele realismului socialist dominant în epocă,
desigur cu tuşe caracteristice literaturii pentru copii. Valori
educative preţioase în sine, cum ar fi prietenia, întrajutorarea,
solidaritatea, sunt deturnate pentru a sluji un scop
propagandistic. Producţia de mai târziu a autoarei este sensibil
mai palatabilă, dar până atunci ea a mai parcurs câteva etape
caracterizate de acelaşi conformism estetico-ideologic.
Ilustraţiile sunt semnate D. Iura (nume sub care se ascunde
celebrul actor de mai târziu Iurie Darie, cunoscut ca grafician
pentru copii).
Fact checking
Deviza iniţială a pionierilor români era „În
luptă pentru cauza lui Lenin şi Stalin, înainte!”. Ulterior, ea
va suferi transformări dictate de emanciparea (parţială) de sub
tutela sovietică.
