Iadul de azi, paradisul de maine.
Asta inseamna sa fii un visator si un optimist !
Taraste-ma chiar si pana in iad daca e nevoie, absoarbe-mi frumusetea, nu va conta atata timp cat te tin de mana. Eroule, mi-ai promis o calatorie cu un bilet fara retur, dar nu m-ai anuntat cand. Ai uitat de mine ? Cum sa uiti de carnea plamadita dintr-al tau trup ? Chiar daca o sa arda carnea si o sa putrezeasca tot in mine, am sa te urmez si o sa te imbratisez cu zambetul pe buze. Cu ocazia asta o sa aflu si eu ce inseamna sa zambesti. Real si din toata inima. Nu o sa mai simt durerea. Nu poate fi mai rau ca pe taramul “vietilor” atarnate de-un fir de fericire atat de subtire. Eu nu-mi am locul aici, sunt doar o umbra cu iz de primavara. Pacalesc viata, dar n-o traiesc. Ii zambesc caci asa ma evita si nu ma mai intreaba de nefericirea mea.