Inima prinsă între ferestre. ..

Mi-am pus iubirea într-un fulg de nea Mi-am dorit să plutesc așa cum o face ea Legănându-se ea se așterne peste întreg orașul Ne imprimă cu dor când ne gâdilă obrazul Adormiții se trezesc cu regret din somnul lor divin Se tem de vremurile sucite ce par că vin Se prind de prezentul iluzoriu cu gând senin.

Privesc la fulgii aceștia ce cad nepăsători Se miră parcă cerul de oamenii temători Mi-e frig și nu mi-e bine Gaseste-mă te rog M-am ascuns din nou în mine.

Pe buze port o tandră chemare Mă încearcă o mincinoasă uitare Zugrăvesc vise ciudate și port naiv cu mine doruri aprinse De vrei să încerci o nostalgică căutare Mă vei surprinde într-o ușoară reverie Mă vei readuce tu oare în a lumii simțire?

Mi-e dor de tine și nu am stare Mă rătăcesc stângace pe a vieții cărare. N-as mai vrea să mă stresez Inima să o tot testez Antidotul îl caut și încă nu-l găsesc E adevărat că el se dă doar acelora care plătes