48 de legături

Cineva a spus ca atunci când potrivnicul întinde o cursa se aseară înaintea celui ispitit asta înseamnă ca el cunoaște josimea si coboramantul ispitei Den starea de superioritate el se sacrifica pentru a face rău si chiar este călcat in picioare de cel ce nu se lasă ispitit astfel înțelegem ca virtuțile sunt o stare a omului care comunica cu Dumnezeu un om care face binele va fi constant in legătura cu Dumnezeu costurile sunt asemănarea cu Dumnezeu

Singurătatea este lipsa lui Dumnezeu lipsa oricărei legături oricărei virtuți ai legi intrinseci orce cale naturală de a exista Dumnezeu in mod natural depresia este lipsa relațiilor inter umane înseamnă neaplicarea poruncilor lui Dumnezeu toate legile lui Dumnezeu apelează la sentimente Dumnezeu ete definit prin sentimente si sentimente leagă oamenii si leagă Creația

Toate minunile lui Dumnezeu s au făcut pentru a crea un sentiment de parentalitate cu Dumnezeu pentru a crea legături ale credinței toți martirii prin jertfa lor sint un exemplu de unire cu Dumnezeu exemplu lor întregesc credință iar cel prin care vine martiriul intra sub inexistenta timpului sub sălbăticia trecătoare a legilor făcute de om in care si astăzi ne scăldăm iar dacă punem un martir in slujba urii unuia care este rob al unei ideologii trecătoare ce câștigam o ura in plus scrisă deasupra crucii unui martir pe cine slăvim iubirea celui care l a împuternicit cu tărie si iubire pe martir sau ne îndemnam sa uram pe cei ce au chinuit pe cei ce l au găsit pe Dumnezeu in nimicnicia acestei lumi

Vameșul muncea o slujba josnica el se identifica cu munca lui el avea nevoie sa scape sa se curețe de faptele pe care munca lui îl obliga sa le facă păcatul si disprețul erau munca lui iar Fariseului omul lui Dumnezeu era unealta prin care oamenii răpuși de nimicnicia acestei lumi erau arătați ci degetul înaintea lui Dumnezeu chipul lui Dumnezeu din robul păcatului era disprețuit fariseul era dispretuitorul creatiei lui Dumnezeu in loc sa fie cel prin care păcătoșii erau readuci si curățătorie pentru a ajunge la întâlnirea cu Dumnezeu

Smerenia era chipul omului care știe ca in aceasta lume doar dumnezeu eate cel care ne scapă si scăparea din robia lumii iar robi fiind real ne prezentam din calitatea de rob la dumnezeu si nu din alta realitatea intrinseca a noastră deci mândria ca facem fapta cea dreapta si normala a lui dumnezeu pentru dumnezeu nu e mândrie ci normalitate deci nu e nimic deosebit sa vii la dumnezeu ca asemanator cu dumnezeu deci orice chip al mândriei ca ai chip a lui dumnezeu in fata lui dumnezeu dumnezeu nu îl recunoaște in sine ca a lui pentru ca orice lucrare a lui dumnezeu eate o lucrare intrinseca de colaborare cu dumnezeu deci nu avem cu ce ne lauda la dumnezeu pentru ca dacă vedem ceva bun la noi si acela nu este recunoscut imediat ca a lui dumnezeu atunci începem sa avem conștiința diavolului ca devenim un dumnezeu prin propria putere si nu in si prin al si de la dumnezeu ale sale dintr-un ale sale

La fel si înainte mergatorul este numit înger pentru ca dumnezeu in slava sa este înconjurat de îngerii care reflecta si acoperă slava lui dumnezeu in cete de diferite intensități deci înainte mergatorul nu putea fi decât un înger care din tainele lui dumnezeu prezintă si expune pe dumnezeu ca unul care aduce si buna vestire dar si dreptatea dar si legea pentru ca si legea este însăși chipul si starea in care si prin care omul se apropie de dumnezeu si devine asemanator cu dumnezeu o data prin lege aduci rob obligat prin adunarea in Țarcul lui dumnezeu apoi după ce a venit hristos revenirea la chipul liber la conștiința liber consimțită prin credință de a fi chip si asemănare cu Dumnezeu deci legea este dumnezeu revelat într-un comportament care in naște pe dumnezeu in om comportamentul postului lui moise de a se apropia prin pregătire si renunțare la sine de dumnezeu pentru a primi liberconsimtita fără piedici ale pietrificării in păcat a firii omenește se face pentru a primi mai ușor si firesc pe dumnezeu mai apoi si dumnezeu a ținut post dar care post al subțierii accesibilității lui dumnezeu oamenilor dumnezeu ușor ușor renunța la duritatea pedepsei date omului pentru al primi mai aproape de el deci domnezeu prin post in firea sa face firii umane mai accesibila lucrarea lui dumnezeu

Revenind la simțuri omul care este hipersensibil nu are blocate virtuțile in sine are virtuți vii si lucrătoare exersate deci acel om nu eate singur ci lucrează împreuna cu dumnezeu simțind firea si lucrarea vieții a lui si de la dumnezeu in sine de aceea oamenii se retrăgeau in pustie pentru a subția lucrarea umană si a întări si scoate la iveală firea divina

Vedem ca si societatea prin iluminism si revenirea la firile sensibile pure si dezgolite ale omului a descoperit valoarea purități chiar dacă scopul era pătimaș chiar si patima in sinea ei in căutarea ei a găsit forma naturală a firii pe care a expus-o valorificând virtuțile in cea mai intrinseca pura si nevinovata forma a lor adică a chipului fecioarei care nu are nimic de ascuns dar pe care un pătimaș o folosește in scopul plăcerilor sale egoiste si astăzi tot copii sun folosit-o pentru a introduce in lume prin calea cea mai sensibilă si firava a lumii răul adică prin copil nevinovat si neajutorat răul eate introdus in lume alt rău este introdus prin femeie devalorizand si negând ba chiar demonizate calea prin care omul vine la viața însuși poarta vieții este supusa râului si depravării si murdăriei

P.s fii sincer ai spune-i care este nevoia ta si cum si in ce fel lumea te a robot si când si in ce fel l ai pierdut pe dumnezeu sau cum nu l ai avut nici o data cum toate le ai pierdut sănătatea libertatea liniștea si odihna si simtul apartenentei întoarce te ca un fiu risipitor nu mai sta in păcat si in gheena lumii fii pregatit sa renunți la micul si falsul bine al acestei lumi pentru munca cea liberă si reapar in robia si ascultarea de firea naturală si fireasca a aceatei vieti