Unul dintre simptomele asociate foarte frecvent cu Lupusul este o eruptie cutanata pe fata, in zona pometilor si nasului. Privind printre gene, parca aceasta se contureaza intr-un fluture, rosiatic sau chiar violetiu uneori. In plus, aceasta boala, te schimba in multe feluri si in ciuda greutatilor pe care ti le scoate in cale, transformarea pe care o sufera caracterul tau este frecvent pozitiva; daca ai urechi sa asculti, Lupusul e o boala care te invata cum sa traiesti, sau cel putin asa am ajuns sa vad eu lucrurile dupa mai bine de 20 de ani de la diagnostic.

Considerand ce am scris mai sus, sigur ca fluturele este un simbol potrivit, insa parca si mai bine i s-ar potrivi simbolul de la care i se trage numele (cel mai probabil).

Prima inregistrare in care o boala era numita lupus, a fost facuta in 855 de catre Herbernus, arhiepiscop in Tours, Franta. Iata un mic pasaj, care spune mult mai mult despre lupus decat gentilul fluture.

So severe was the strength of the illness raging, consuming, nibbling away at, devouring the man’s flesh… the deeply rooted disease, though sometimes feeding on the outside, nevertheless was more intimately consuming his internal matter.

Atat de severa era forta, furia bolii in timp ce consuma, musca, devorand carnea barbatului… boala adanc inradacinata, desi se hranea uneori cu exteriorul, mai mult decat atat, mai intim, consuma materia interna.

Da, mult mai mult seamana aceasta boala cu un lup turbat decat cu un fluture.

Simbolurile, daca ma intrebati pe mine, nu se opresc aici. Pentru imblanzirea si tratarea lupului turbat se intervine de obicei cu cortizon, iar acesta trezeste in tine o furie greu de stapanit si greu de descris in cuvinte. Nu te supara ceva, sau cineva in mod special. Te supara orice. Te deranjeaza uneori si pielea pe tine. La doze mari de cortizon, simti ca iti vibreaza corpul. Eu as compara senzatia cu… un dragon care parca sta sa scuipe flacari pe gura. Daca aveti o boala autoimuna si ati luat vreodata cortizon, probabil ca intelegeti ce vreau sa spun.

Deci, avem in viata pana acum un fluture, simbol al experientei transformatoare, un lup turbat care te devoreaza incet si un dragon furios de nestapanit, care imblanzeste lupul. Bine, bine, dar cu dragonul ce facem acum? In punctul acesta, e nevoie de ceva care sa aduca mult echilibru si intelepciune, pentru a gestiona toate emotiile care vin o data cu cortizonul dragonul.

Al 4-lea si ultimul simbol (care imi trece prin minte acum, in timp ce scriu), este insusi simbolul intelepciunii: Bufnita. Ea si-a insusit aceasta asociere in vremea zeilor, in Grecia antica, fiind insotitoarea si a doua pereche de ochi a Atenei Pallas, zeita intelepciunii, artizanatului si a razboiului. Se spune ca Bufnita Atenei vedea dincolo de aparente si ii soptea acesteia despre ceea ce ea insasi nu putea vedea. In sirul meu de metafore si simboluri, Bufnita tine fraiele dragonului si e intelepciunea dobandita in lupta cu boala. Metaforic, o port pe umar, asemeni Atenei; realmente, mi-am tatuat-o pe coapsa stanga, ca sa imi aminteasca sa caut mereu linistea, cunoasterea si intelepciunea in drumul meu.

As extinde aceste simboluri si catre alte boli auto imune, intrucat in drumurile noastre mergem frecvent umar la umar. Impartim dureri, eruptii cutanate si medicamente, nu? Ba chiar, cu Sarcoidoza, zisa si Lupus Pernio, impartim si lupul.

Astazi voi ramane la metafore, dar revin cat pot de curand cu mai multe informatii despre lupus si alte boli autoimune, atat informatii medicale (definitie, diagnostic) cat si acumulate din experienta mea cu boala; cum a inceput, ce simptome am bifat si cum am gestionat totul de-a lungul timpului.