Una dintre cele mai hazoase legende urbane a circulat
frenetic în ultimii ani pe Internet și a fost trimisă în mii de
e-mailuri.
Ea spune că lângă Grădina Zoologică din Bristol
este o parcare pentru 150 de mașini și 8 autocare. Timp de 25 de
ani, plata pentru parcare (o liră pentru mașină și 5 lire pentru
autocar - cam 1,40 euro și 7 euro) s-a făcut la un încasator
simpatic.
Dar, într-o bună zi, după 25 de ani de serviciu
credincios, încasatorul simpatic nu s-a mai arătat.
Administrația Grădinii Zoologice s-a adresat
primăriei, cerându-i să trimită alt încasator.
Primăria a cercetat și a răspuns că parcarea
este sub administrarea Grădinii Zoologice.
Grădina Zoologică a răspuns că încasatorul era
funcționar municipal.
Primăria a răspuns că este o greșeală, pentru
că persoana cu pricina nu a făcut parte niciodată dintre salariații
instituției.
În acest timp, spune legenda, trăiește undeva,
într-o vilă frumoasă, un om care, după cum se vede, și-a instalat
lângă Zoo, pe teren municipal, propriul lui aparat de taxare și a
venit în fiecare zi, timp de 25 de ani, ca să încaseze plata pentru
parcare de la vizitatorii Grădinii Zoologice.
A lucrat 7 zile pe săptămână și a încasat
sumulița de 560 de euro pe zi… ceea ce, în 25 de ani, i-a adus cam
7 milioane de euro. Și nimeni nu știe nici măcar cum
îl cheamă.
Cred că varianta autohtonă a legendei inteligentului
englez ar trebui să se axeze pe parcagiul clasic bucureștean (în
multe exemplare), mai colorat, care ne taxează prin centrul
orașului.
Cu deosebirea că pe parcagiii noștri cred că știe cineva
cum îi cheamă… măcar ca să nu se încurce când adună
procentajul…
Fotografii de pe Internet
