Nu știu cum sunteți voi, dar pe cât de mult urăsc ploaia într-o zi din timpul săptămânii, atât de mult iubesc duminicile ploioase. Știți voi, alea în care nu faceți nimic și nici măcar nu va simțiți vinovați?!

Apropo de asta, eu sunt persoana aia care e veșnic fără umbrelă (oricine poate confirma asta) și îmi vine să plâng la unison cu stropii de ploaie atunci când mă uit pe fereastră și văd că toarnă cu găleata. De curând mi-am cumpărat PRIMA mea umbrelă !!! Prima…în 25 de ani. Pe restul le căpătam de la mama, care știa ce copil incapabil a crescut sau de la vreo prietenă cu inima mare. Glumesc mom, știi că sunt deșteaptă, până când îmi pui un tel și un castron în brațe

Uitasem cum e să nu faci absolut nimic o zi întreagă, să vezi 5-6 episoade dintr-un serial, să iei prânzul în pat și să nu fii nevoit să ieși din casă. Rectific, am făcut clătite (pe care tot în pat le-am mâncat, #ripdiet). Oare caloriile consumate duminica se iau în calcul? Că nu prea ar fi corect.. Aveam nevoie să iau o pauză, să dorm minim 12 ore și să scap de rutina acasă-birou. Sentimentul pe care îl ai atunci când eșuezi în pat o zi întreagă alături de motanul tău obez e..neprețuit. Dacă stau bine să mă gândesc, probabil că e vina lui că am devenit așa leneșă.

Dacă mă știi personal, ai o idee destul de clară cu privire la cât de haotică și agitată sunt. Oh well, asta e ziua mea de repaus, aia în care îmi încarc bateriile pentru a putea fi haotică încă o săptămâna Pare greu de crezut, dar pot fi tăcută ore în șir (insert „hahaha” here), captivată de vreun serial sau străduindu-mă să termin o carte care mă ține cu sufletul la gură ..

Azi nu îmi pasă cum va fi săptămâna următoare. Sau cât de mult voi apuca să dorm, câți neuroni îmi vor deceda și așa mai departe. Probabil iar voi dori să împing câțiva oameni pe scări. Sau măcar să îi văd cum se împiedică. Nu e nimic ce nu poate fi rezolvat cu un pahar de vin. Sau cu o sticlă.