Abandonul calului negru

La 28 decembrie 1989 se consuma ultimul act al revoluției române nu departe de teritoriul României dar la ani lumină din punct de vedere al expunerii mediatice. Marin Ceaușescu unul din frații dictatorului tocmai executat este asasinat la Viena. Fratele cel mare al familiei Ceaușescu reprezenta ultima verigă ce trebuia îndepărtată pentru a asigura transferul de putere către eșaloanele inferioare ale Partidului Comunist Român întrucât acesta administra conturile în valută ale României în Europa occidentală unde erau virați banii rezultați din operațiunile comerciale pe care statul român le efectua cu partenerii din întreaga lume.

E perioada în care sub oblăduirea Guvernului Roman sutele de milioane de dolari care reprezentau rezerva valutară a României au fost transferate de la Banca națională la Banca Română de Comerț Exterior de unde au dispărut rapid sub formă de credite pe care în cele din urmă nimeni nu le-a mai plătit. Cureaua strânsă din anii ’80 frigul și foamea pe care românii le-au îndurat pentru ca agoniseala lor să fie pasata mafiei politice din care s-au născut apoi marii afaceriști care acum ne rad în nas.

Cu apă caldă doar două ore pe zi pene de curent paine mucegăită rație la alimente haine rupte, cu frig foame și incultură s-a făurit avutia României care a trecut în conturile bolnavilor de averi care și înainte de 89 își făceau aprovizionarea de la magazine „exclusiviste”. Departe de painea și circul iliescian pe care opinia publică îl savura in zorii democrației camarila nou înființată își aroga dreptul de a tâlhări România, de a-i jefui și a-i desființa economia.