Schimbă-te pe tine, și vei schimba lumea
* * * * * * *
Binețe, dragă OM!
La ceas de sărbătoare m-am gândit să povestim puțin despre
basme, despre mesajele din cuvinte, despre lumea pe care o zămislim
prin și din cuvinte.
Ce legătură este între cele două momente sărbătorite
azi?
Nu uita să pornești muzica pentru a-ți fi alături pe cărarea
gândurilor și a rândurilor citite.
Ne plac basmele și poveștile; ele ne-au încântat copilăria și
ne-au hrănit imaginația, făcându-ne să accesăm, atunci, tărâmul și
personajele fermecate despre care am auzit sau despre care am
citit.
Am fost fascinați de Șeherezada și de poveștile ei spuse de-a
lungul a 1001 de nopți. Alladin, Ali Baba, Zmeul, Făt Frumos, Muma
Pădurii, Ileana Cosânzeana, sunt doar câteva dintre personajele
care ne-au delectat, incitat și relaxat.
Fiecare popor își are propriile basme și personaje. Dar,
indiferent de zona de pe glob, atât poveștile, cât și eroii au
câteva puncte comune. În fiecare basm se vorbește despre personaje
pozitive și negative, care duc - sub o formă sau alta - lupte între
ele. Și de fiecare dată binele învinge răul, îl anihilează, îl
înăbușă.
De fiecare dată, personajele sunt puse să aleagă între bine și
rău, între formă și fond, subliniind, astfel, caracterul eroului
(vezi „Fata moșului și fata babei”, „Punguța cu doi bani”, „Ursul
păcălit de vulpe”, etc.)
Fiecare basm și poveste au un tâlc pe care cititorul trebuie
să-l deslușească și să-l înțeleagă; dacă vrea.
Pentru unii, basmele sunt doar asta, basme, povești de adormit
copiii, și care nu au nicio legătură cu realitatea.
Dar sunt și oameni care au înțeles că nimic nu poate fi
plăsmuit, inventat, nici măcar de cea mai bogată imaginație, fără a
avea un sâmbure de adevăr.
Și dacă fiecare poveste, indiferent de țara sau poporul care o
spune, are puncte comune, înseamnă că acel adevăr care a creat
miile de basme a fost comun tuturor.
Dar, oare, ce au avut în comun toate popoarele de-a lungul
timpului? Începuturile. GENEZA.
Totul este creat de cineva, undeva, cândva.
Pentru ca un copil să se nască, el trebuie să fie conceput și
creat, mai întâi, în gândurile părinților. Pentru unii a fost
bucurie, dar pentru alții o neplăcere, o corvoadă.
BINELE sau/și RĂUL. POLARITĂȚILE.
Dacă copilul a fost creat în bucurie, el va aduce cu sine
lumină, bucurii și împlinire.
Dacă a fost conceput împotriva voinței, din inconștiență și
ignorare a consecințelor, adică a fost un accident, el va fi creat
din materia acelui moment: frică, furie, frustrare, panică,
minciună, etc. Acela va fi copilul zămislit din haos, din
întuneric, personajul negativ - „balaurul” sau „zmeul”, care ar
putea fi copilul bun dacă nu s-ar arunca asupra lui tot balastul
neasumării consecințelor.
Indiferent ce creează, omul pune în creația sa energia din
acel moment: iubire sau ură; bucurie sau nemulțumire; frumusețea
simțirii sau urâțenia trezirii la realitate. Binele și răul. Lumina
și întunericul. Pozitiv și negativ. Yin și Yang. Rai și Iad.
Dumnezeu și Satan. POLARITĂȚILE.
Dar, oare, ce a fost la început?
„La început a fost cuvântul. Și cuvântul a fost la Dumnezeu.
Și Dumnezeu era cuvântul.” Așa începe Evanghelia după Ioan. Și
poate nu întâmplător acest mesaj ne-a fost transmis de cineva pe
nume IOAN, care semnifică „grația, favoarea, milostenia lui
Dumnezeu”.
Înainte de a crea Lumea, Dumnezeu a creat CUVÂNTUL, care
poartă în el intenția, precum și toată energia și emoția momentului
de geneză.
În fiecare dintre cele 6 zile, Dumnezeu-Creatorul a SPUS ceva,
a formulat ceea ce a creat, abia după aceea cuvântul s-a
transformat în faptă. Tot ce a creat Dumnezeu a creat în două
polarități, cele 2 capete ale unui întreg: lumină și întuneric;
cer-pământ; uscat și ape; femeie-bărbat.
Fiecare creație este după chipul și asemănarea creatorului. Și
așa e normal; autorul pune în opera sa parte din el.
Dar dacă fiecare creație are 2 polarități, două capete
(aparent) opuse, înseamnă că și Creatorul are tot două
polarități!
Când vorbim despre Geneză, despre mitul lui Adam și a Evei,
despre pomul cunoașterii binelui și răului și șarpe, vorbim, de
fapt, despre cei 2 poli ai Creatorului.
Dumnezeu nu poate crea ceva separat de El, și nimic nu poate
fi creat fără voia lui; nici măcar Iadul și Satan. Dumnezeu nu
poate crea decât ceva DIN EL.
Binele și răul nu există; sunt doar 2 capete ale aceluiași
lucru, și cărora le dăm noi denumirea așa după cum am fost
învățați.
Nu am putea înțelege binele dacă nu ar fi răul; nu am putea
aprecia lumina dacă nu am sta în întuneric. Nu putem mulțumi pentru
iubire dacă nu am trăi în frică, o perioadă.
Cum am putea alege ceva dacă nu am cunoaște și opusul
său?
Personaj pozitiv - personaj negativ.
Făt Frumos și Zmeul.
Ileana Cosânzeana și Muma Pădurii.
Sânzienele sau Ielele și Rusaliile.
Dumnezeu a fost Creatorul, iar tot ce a creat s-a putut
re-crea, replica, având exemplul în „program”.
Părinții (creatori) dau mai departe copiilor (creații) toate
calitățile, dar și defectele lor; toate problemele nerezolvate, dar
și soluțiile lor; toată gama de emoții pozitive și negative, pentru
ca replica, creația, copilul, să aleagă, să își manifeste liberul
arbitru. Binele sau răul; iubirea sau frica; pacea sau războiul.
Toate sunt alegeri proprii, iar aceste alegeri vor deveni energia
creatoare, CUVÂNTUL CARE ZĂMISLEȘTE.
Tot ceea ce vezi a fost creat de cineva: părinți, bunici,
străbunici, etc., și poartă amprenta ta, a cuvântului tău: înjuri,
blestemi, ocărăști, judeci, batjocorești, cerți, asta este lumea pe
care o creezi, în care locuiești, și în care toți sunt zmei,
căpcăuni, vrăjitoare, gheonoaie, draci care îți populează
Iadul.
Dar dacă tu știi că ești creator, vei alege să manifești
lumina, pacea, înțelepciunea, frumusețea, iar lumea ta va fi plină
de Ilene Cosânzene, Feți Frumoși, și de entități pline de lumină și
iubire.
Totul este o alegere: când te superi, ai ales să faci așa
hotărând că zen-ul și iubirea e pentru fraieri. La fel și când
alegi să nu dai frâu liber furiei și agresivității, că tot nu-ți
aduce ceva bun.
În fiecare moment suntem sprijiniți pentru a lua hotărâri
corecte prin pildele pe care le citim, prin basme, povești, ce au
în ele sămânța CREATORULUI: CUVÂNTUL, ADEVĂRUL, VIAȚA.
Azi e ziua de Sânziene, dar și nașterea sf. Ioan
Botezătorul.
Sânzienele sau ielele sunt personaje pozitive prezente în
folclorul nostru de peste 5000 de ani.
Ele sunt creații ale Soarelui, ale luminii pure. Ielele ajută,
dar dacă nu le respecți îți pot face rău biciuindu-te dacă CUVÂNTUL
cu care ai creat ziua este lipsit de respect.
Sânzienele sau ielele reprezintă, simbolic, CUVÂNTUL POZITIV
care creează armonie și pace, pe care să-l respecți; altfel îl
urâțești după chipul și asemănarea ta, transformându-l în
„zmeu”.
Ioan Botezătorul a fost un personaj cheie în aducerea și
propovăduirea cuvântului creator al CREATORULUI. El a binecuvântat
totul permițând Luminii, Duhului Sfânt, să curețe, să împrospăteze
și să regenereze totul. BOTEZUL PRIN CUVÂNT.
Desigur, se știe care a fost soarta lui, fiind decapitat de
către cineva care a pus mai mult accent pe minciună, fals și
lingușeală.
Simbolic, Ioan Botezătorul reprezintă CUVÂNTUL DIVIN călcat în
picioare de către cei deranjați de lumină, pace, armonie și
IUBIRE.
Ziua de 24 iunie are o semnificație vibrațională înaltă,
subliniată și de recentul Solstițiu de vară, când a fost cea mai
lungă zi lumină și cea mai scurtă noapte. Este o perioadă de
conștientizări și de alegeri conștiente.
Ești ceea ce alegi să creezi. La început este cuvântul care
creează după chipul și asemănarea ta.
Nu te lăsa atras(ă) în vârtejul vorbelor grele, întunecate,
doar pentru a fi acceptat(ă) de ceilalți.
Cuvântul creează. Cuvântul TE creează. Iar rezultatul îți
pecetluiește soarta. Te botează.
Sărbătoarea Sânzienelor îți reamintește asta. La fel ca toate
basmele și poveștile citite. Toate sunt cuvinte menite să te ajute
să-ți reamintești că tu ești cel care NAȘTE CUVÂNTUL CREATOR.
Fă-l frumos. Fii frumos. Fii.
Binețe, OM asumat și creator!
Edith Kadar
Arad, 24 iunie 2018
* * * * * * *
Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest
blog aparţin dr. Edith Kadar.
Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze
aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației.
()
Nici o schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se
poate face fără aprobarea autoarei.