Saruta-mi ochii grei de-atata plans, Doar sarutarea ta ar fi in stare Sa stinga focul rau ce i-a cuprins, Sa-i umple de iubire si de soare.

Saruta-mi ochii grei de-atata plans, Doar sarutarea ta ar fi in stare Sa stinga focul rau ce i-a cuprins, Sa-i umple de iubire si de soare.

Saruta-mi gura, buzele-nclestate Ce vorba si surâsul si-au pierdut. Iti vor zambi din nou inseninate Si-ndragostite ca si la-nceput.

Saruta-mi fruntea, gandurile rele Si toate indoielile-or sa moara, In loc vor naste visurile mele De viata noua si de primavara.

[Magda Isanos]