C-un zâmbet îndrăzneț privesc în mineși inimami-o prind în mână.
Tremurândîmi strâng comoara la ureche și ascult.Îmi parecă țin în
mâni o scoicăîn careprelung și neînțelesrăsună zvonul unei mări
necunoscute. O, voi ajunge, voi ajungevreodat* pe malulacelei mări,
pe care azio simt,dar nu o văd? [Lucian Blaga]