Sursa imaginii:
http://www.serpentbox.com/blog/images/message-in-a-bottle.jpg
Coli albe de hârtie, mii de coli albe de hârtie scrijelite cu
peniţa aurită a stiloului meu, fiecare din ele o altă scrisoare, de
fiecare dată cu aceeași destinaţie… un suflet care să ȋnţeleagă. Am
scrijelit gânduri, frustrări, bucurii, nimicuri, feţe triste, feţe
vesele, am făcut să se umfle baloane din clăbucii gândurilor mele,
am creionat personaje ce mi-au trăit, mi-au pus ȋn scenă toate
tristeţile, toate durerile, toate visele, iar… din toate astea, am
umplut mii de coli albe ce s-au animat de iluzii vesele sau alte
mii care au mucegăit de tristeţea și durerea cuvintelor așternute
pe ele.
De fiecare dată le-am ȋmpachetat cu grijă, pe fiecare ȋn
parte, alături de o bucăţică din sufletul meu și le-am trimis pe
aripi de vânt sau ȋn valuri ȋnspumate, și… negreșit au ajuns la
destinaţie ani la rând, fără a se abate vreodată din calea lor,
fără a fi judecate după strălucirea cuvintelor așternute, a
mucegaiului ce sălășluia ȋn unele pagini sau a monștrilor ascunși
de multe ori printre rândurile acelorași pagini imaculate.
Din mii de coli albe, o ultimă coală, scrijelită cu grijă, cu
litere strălucitoare ce formau cuvinte alese cu grijă, așternute cu
tâlc și o ultimă fărâmă a sufletului meu ȋntunecat a fost trimisă
ca de atâtea ori ȋn valuri ȋnspumate pentru a primi răspuns, sau
doar pentru a ști că, undeva acolo, pe fundul mării, ȋntre valuri,
cuvintele mele vor avea o ȋnsemnătate și vor ajunge cumva să
strălucească ȋn ȋntunecimile sufletului tău. Ȋnsă, ȋnecată ȋn
lacrimi și afundată adânc cu tălpile ȋn nisip m-a regăsit și s-a
așezat odată cu spuma mării la picioarele mele, am deschis-o cu la
fel de mare grijă ca atunci când am ȋmpachetat-o să poată ajunge la
tine, literele ȋși pierduseră toată strălucirea, erau acum doar
cuvinte ȋnșiruite și de neȋnţeles și oricât am căutat, prin toate
colţurile, ultima mea fărâmă de suflet nu era de găsit, rămăsese
probabil acolo, pe fundul mării alături de strălucirea literelor
mele de altă dată…
