Observaţiile corespondentului României libere vin într-un moment în care se punea cu acuitate înlocuirea vechilor manuale de limba română „burgheze” cu unele corespunzătoare noii ideologii dominante, iar lecturile extraşcolare ale elevilor se cereau adaptate şi ele[1]. Răspunsul gazetarului de la România liberă abordează mai întâi chestiunea lecturilor din vechii autori români. Aceasta ar trebui să fie abordată conform principiilor aşa-numitei valorificări sau preluări critice a moştenirii culturale, o temă care avea să facă carieră mai ales după moartea lui Stalin, odată cu relativa relaxare ideologică care a urmat: