Un tort delicios, cu blat cu cacao si iaurt, umplut cu crema
de ciocolata si mascarpone ♥♥♥
Tortul "Bufnita" l-am facut pentru junioara mea, in octombrie
2019, cand a implinit 15 ani.
Ingrediente:
***Blat:
- 3 oua
- 300g faina
- 200g zahar pudra
- 50g cacao
- 1 plic praf de copt (10g)
- 1/2 lingurita bicarbonat de sodiu
- 400g iaurt
- 100ml ulei
- 1 lingura esenta de rom
***Crema:
- 250g mascarpone
- 400g ciocolata neagra (45%)
- 400ml smantana pentru frisca
- 2 linguri zahar pudra
- 1 lingura esenta de rom
***Pentru ornat:
- 2 biscuiti Oreo
- bombonele colorate de ciocolata
Pentru blat am amestecat intr-un castron toate ingredientele
solide: faina, zahar pudra, cacao, praf de copt si bicarbonat de
sodiu. Peste ele am pus toate ingredientele ramase: oua, ulei,
iaurt si esenta de rom.
Cu ajutorul mixerului am amestecat bine totul.
Compozitia rezultata am turnat-o intr-o forma de tort cu diamentrul
de 21 cm, captusita pe fund cu hartie de copt. Tava am bagat-o in
cuptorul fierbinte, pe raftul din mijloc, unde a stat 40
minute.
La copt, coca a vrut sa evadeze din tava si o parte din ea a curs
in cuptor. Nu prea inteleg eu cum de a crescut sa curga doar intr-o
parte. Un tort cu personalitate ? Data viitoare voi pune o tava
dedesubt, pentru a ma scuti de frecat coca arsa din cuptor.
Pentru crema am pus la incalzit frisca lichida. Cand s-a
infierbantat, am oprit focul si am pus in ea ciocolata neagra rupta
in bucatele.
Am amestecat usor cu un tel mic, pana cand toata ciocolata s-a
topit. Am turnat acest amestec in castronul in care urma sa
pregatesc crema si l-am lasat sa se raceasca bine, apoi l-am pus la
frigider pentru cateva ore (vreo 3).
La frigider amestecul se intareste un pic.
Blatul l-am taiat in trei foi, egale ca grosime. Pentru ca este
usor umed din cauza iaurtului din compozitie, nu este necesar sa
fie insiropat.
Crema a fost suficienta pentru umplerea si pentru imbracarea
tortului si mi s-a parut ca este cea mai buna crema de ciocolata
mancata de mine pana atunci ♥ A fost prima data cand am folosit
mascarpone in crema de ciocolata si trebuie sa recunosc ca este o
alaturare mai mult decat fericita ♥
Mi se pare ca a iesit foarte dragut ♥
Teodora Maria la 15 ani ♥♥♥
Tortul s-a feliat foarte frumos si a fost tare gustos ♥♥♥ In mod
sigur il voi mai face!
Nu a fost bai ca a crescut aiurea, pentru ca in momentul
umplerii cu crema l-am taiat frumos si drept cu cutitul. L-am taiat
dupa cateva ore de la momentul coacerii, deci a avut timp sa se
raceasca bine.
Blatul a iesit usor umed si la taiat se desprind din el multe
firimituri. Din aceasta cauza crema de ciocolata intinsa pe tort a
fost "murdarita" cu firimituri de blat si a iesit baltata. Pe noi
nu ne-a deranjat.
Dupa cateva ore de odihnit la rece, peste amestecul cu
ciocolata am pus mascarpone, zahar pudra si esenta de rom. Cu
ajutorul mixerului, la viteza mica, am amestecat totul pana am
obtinut o crema omogena.
Pentru decor am folosit doi biscuiti Oreo, desfacuti astfel
incat sa ramana crema doar pe o parte a biscutelui, si cateva
bombonele colorate de ciocolata.
Cu lumanarile subtirele infipte in cap, parea o bufnita
electrizata ? Lumanarile sunt din acelea care se reaprind singure,
chiar daca sufla cineva in ele sa le stinga ?
Doar eu am stiut ca este o bufnita, toti ceilalti au fost
confuzi si ma intrebau ce reprezinta ? Ma gandesc ca biscuitii care
reprezentau ochisorii au fost prea mici in comparatie cu "capul".
Nu-i bai, mie tot mi-a placut mult ♥♥♥
La multi ani, puiul meu frumos si cuminte!!! ♥♥♥
P.S.
Pentru ca am fost cam absenta de pe blog in ulima vreme, am in
asteptare pentru publicare multe retete incercate. Cochetam cu
ideea de a abandona aceste proiecte de suflet, blogurile mele, apoi
mi-am dat seama ca nu pot face acest lucru pentru ca pe mine ma
ajuta foarte mult sa am undeva adunate toate incercarile mele
culinare si scriitoricesti. Cum mi-am dat seama de asta? Cautam
intr-o zi pe blog o reteta pe care stiam sigur ca am pozat-o,
pentru ca voiam sa vad cum am facut prima data cand am incercat-o.
Am cautat minute bune si chiar ma intrebam ce s-a intamplat de nu o
gasesc, mai ales ca sunt foarte organizata si mereu trec in index
toate retetele publicate. Pentru ca era musai sa aflu ce ma
interesa, am lasat totul balta si am cautat in hartiile mele reteta
scrisa. Pe hartie scriu mereu impresiile si ideile mele cu privire
la reteta respectiva si hartia m-a ajutat la acel moment, insa asta
pentru ca eram acasa la mine si pentru ca sunt (relativ) organizata
si cu hartiile. Totusi nu aveam pozele, iar pe mine o anumita poza
ma interesa.... Am ajuns intr-un final inapoi pe blog si am gasit
reteta cu pozele dorite asteptand cuminte din septembrie 2019 sa
fie publicata.
Cu o alta ocazie m-am trezit cautand pe celalat blog,
Cristina's blog, o anumita fila de jurnal care continea un link ce
ma interesa acum foarte tare (modelul de aragaz ce mi l-am cumparat
acum cativa ani) si am realizat ca regret ca am incetat sa scriu si
pe acel blog. Scriam despre carti, despre experienta mea de sofer
fara experienta, file de jurnal, mici proiecte, povesti... De ce
m-am oprit?
Aceste episoade s-au mai intamplat si cu alte ocazii, asa ca
am aruncat pe geam toate gandurile de abandon si iata-ma facand
acum ceea ce trebuia sa fac de la inceput, adica sa nu-mi mai pese
de vizualizari, like-uri, share-uri, comentarii, marketing,
optimizare si recunoastere eterna si sa scriu pentru mine, pentru
sufletul meu, pentru pastrarea amintirilor, pentru mostenirea pe
care o las in urma. Daca si altii vor gasi utile postarile mele,
minunat. Daca nu, bine si asa. Incepand de azi comentariile sunt
dezactivate.
