Urgia vine. nu întreabă, nu cere voie, nu bate la ușă. dă
buzna
bate, rupe, sfărâmă și lumea se întreabă,
dar nimeni nu mai are timp să caute răspunsuri
dragostea e un cuvânt prea mare pentru omenire
iar când vine un om purtându-și iubirea ca pe-o crucea mare și
grea
până și muntele Căpățânii spune că nu poate s-o ducă-n
spate
Doamne, dacă poți, îndepărtează cupa amărăciunii de buzele
mele
și chiar dacă spaimele mă cuprind facă-se voia ta
și milă-mi-e de toată dragostea ce va rătăci prin lume
căutându-mă
vă vor bate. vă vor gaza. vor spune că v-ați pierdut
mințile
dar dragostea de pe buze nu vor putea s-o strivească cu
bastoanele pline de ură
și-acolo unde ei au scuipat, eu voi veni să-mi las buzele să
șteargă rușinea
și împreună vom porni războiul luminii și-al iubirii
