la noi în oraş a venit circul. clovni,dansatoare, îmblânzitori, jongleri, magicieni
totul era permis pentru o suma de doi lei. înfiorător de puţin. nu şi când îţi e foame
şi spectacolele aveau succes de public şi de casă. se putea mânca.
dar marea atracţie a circului era vitrina magicianului. intrai acolo şi publicul vedea tot
mai aleas ceea ce nu ai fi arătat nimănui, nici măcar celui mai bun prieten
cu atât mai puţin părinţilor morţi de spaimă să nu îi faci de ruşine
bineînţeles ca am intrat. ca un exhibiţionist. ca un fur de aplauze. dornic de vizibilitate
şi cuvintele mele se revărsau, fără noimă, fără cratimă, fără diacritice
doar ca să fie şi ele prezente, rânduri, rândur