Weihnachtsmärkte, Adventmärkte sau mai pe româneşte
pieţele de Crăciun, cu turta dulce într-o varietate de forme că nu
trebuie să fi copil pentru a rămâne cu gura căscată de admiraţie şi
poftă, wurst-ii tradiţionali cu muştar, punch-ul cu diverse
mirodenii, merele învelite în caramel sau ciocolată, Gluhwein sau
vinul fiert cu mere şi scorţişoară, apfelstrudel sau ştrudelul cu
mere, fisticul învelit în zahăr ars, cartofii copţi cu felurite
sosuri, castanele coapte, diversele acadele întoarse şi dulcegării
nenumărate de nici nu poţi să le spui pe toate pe nume, împreună cu
atmosfera de sărbătoare dată de voioşia celor ce se înfruptă din
cele enumerate mai înainte la un pahar de vorbă multinaţională, în
sunet fin de colinde ce răzbate prin gerul aşternut peste urbe,
toate acestea în interiorul unei capitale imperiale printre clădiri
emblematice cu multă istorie, face din Viena cea mai dorită
destinaţie pentru perioada târgurilor de Crăciun.
Trecusem de mai multe ori prin Viena dar niciodată în
această perioadă a anului. Şi cum întâmplarea a făcut să ne aflăm
cu ceva treburi prin Vest şi să ne întoarcem spre România la
începutul lui decembrie, am zis că e musai să trecem şi prin Viena,
chiar dacă doar pentru puţinul timp de o zi, pentru a vedea dom-le
cum ar fi cu târgurile astea de Crăciun, mai ales că deja
experimentasem în două reprize în anii trecuţi, ceva similar în
Strassbourg.
După o zi foarte încărcată, cu mulţi kilometri parcurşi, cu un
scurt ocol prin Graz (despre care deja v-am relatat câte ceva
aici), iată-ne intrând în Viena puţin după miezul nopţii. Oboseala
îşi spune cuvântul aşa că ne cazăm şi lăsăm totul pentru
dimineaţă.
Ce poţi face într-o zi în Viena? Păi dacă eşti cu maşina, o
laşi într-o parcare subterană undeva aproape de Opera, aşa cum am
făcut noi. Te va costa cam scump, 3,5 Euro pe oră. Dacă nu eşti cu
maşina, ia un metrou până la Karlsplatz (U1, 2 sau 4).
De acolo mergi pe Kärntnerstrasse unde vei da întâi de
Staatsoper, clădirea Operei vieneze, cu un stil arhitectonic
inspirat din renaşterea franceză, una dintre cele mai importante
opere din lume, care i-a avut ca directori pe Richard Strauss şi
Gustav Mahler, clădire pe care nu ai cum să o ratezi undeva pe
stânga. Admir-o, fotografiaz-o şi dacă ai timp, cumpără-ţi un bilet
de la vânzătorii îmbrăcaţi în costume de epocă ce te vor îmbia la
una din reprezentaţiile din cursul serii. Sigur o să merite, chiar
dacă nu eşti un fan al operei. Se poate şi vizita când nu sunt
reprezentaţii contra unei sume de 6,5 Euro tur ghidat ce include şi
muzeul operei şi durează vreo 40 de minute. Mai multe amănunte
aici.
După Operă, tot pe stânga vei întâlni unul dintre simbolurile
vieneze în materie de dulcegării. La parterul Hotelului Restaurant
Sacher, vei găsi originalul Sachertorte, delicioasa prăjitură din
ciocolată renumită în întreaga lume. Merită încercat.
Continuă pe Kärntnerstrasse artera pietonală vieneză spre
centrul oraşului vechi, unde vei savura parada celor ieşiţi la
cumpărături, vei face o porţie de window shopping sau de ce nu
chiar de shopping adevărat şi piperat, te vei desfăta cu
reprezentaţiile artiştilor ambulanţi şi dacă vei obosi vei încerca
o pauză de cafea vieneză, ritualul local de la ora 11:00 AM.
Pe stânga, pe colţ: Cofetăria Sacher |
Dacă te simţi norocos poţi chiar să-ţi încerci norocul la
ruletă.
Undeva pe dreapta însă, vei da de Malteserkirche, o biserică gotică închinată lui Jean de La Valette, Mare Maestru al Cavalerilor de Malta ce a avut un rol important în lupta pentru apărarea Maltei împotriva turcilor pe la 1565 (înăuntru se află un monument închinat lui La Valetta).
Mergi mai departe şi vei da de Swarowski Wien Center care nu putea fi amplasat altundeva mai bine decât aici, în capitala ţării din care a apărut fenomenul cristalin de la Wattens.
Pe lângă Swarowski, în stânga, vei da de o piaţă, Neue Markt, odinioară piaţa de făină a oraşului, astăzi un loc deschis de parcare impersonal, care are în mijlocul său o replică a Fântânii Donner (Donnerbrunnen), numită aşa după sculptorul său din perioada barocă Georg Raphael Donner. Fântâna este un omagiu adus râurilor pentru aportul adus în viaţa economică a Imperiului Habsburgic (şi vorbim aici despre Dunăre, dar şi de cei patru afluenţi simbolizaţi prin cele patru figurine nud aflate în cele patru colţuri de jos ale statuii respectiv Morava, Enns, Traun şi Ybbs). Originalul statuii se află la Palatul Belvedere de Jos.
Tot în Neue Markt se află Kapuzinerkirche, o biserică cu aspect modest, de provincie, a ordinului capucinilor, o ramură a ordinului franciscan. Sub această biserică, se află Kaisergruft, cripta imperială fondată în 1619 de Împăratul catolic Matthias. Aici se găsesc rămăşiţele a trei generaţii de Habsburgi, înmormântate începând cu anul 1633, 149 la număr, dintre care 12 împăraţi şi 19 împărătese, Maria Theresa şi soţul ei Franz Stephan şi ultima împărăteasă habsburgă Zita ce a murit în 1989. În sarcofagele frumos ornamentate în mai multe stiluri, se găsesc doar o parte a rămăşiţelor pământeşti ale decedaţilor, deoarece, aşa cum prevedea ritualul habsburg, erau separate inimile familiei imperiale (ce se găsesc în cripta de la Augustinerkirche) şi intestinele ce erau puse în urne de cupru în catacombele de sub Stephansdom. Cripta capucinilor, aflată sub această biserică modestă, a fost aleasă ca loc de veci pentru Habsburgi, ca un act de umilinţă. Pentru a sublinia acest lucru, ritualul de înmormântare prevedea un schimb de replici între preot şi reprezentantul casei regale din convoiul mortuar ce se pregătea să introducă sarcofagul înăuntru. Preotul întreba: "Cine îndrăzneşte să intre aici?". Marele maestru al curţii răspundea: "Sunt Majestatea Sa Împăratul Austriei, Regele Ungariei". Preotul zicea atunci: "Nu-l cunosc. Cine vrea să intre aici?". "Împăratul, Regele Apostolic al Ungariei, Rege al Boemiei, Dalmaţiei, Croaţiei, Slavoniei, Galiciei, Iliriei, Lodomeriei, Arhiduce al Austriei, Mare Prinţ al Transilvaniei, Mare Duce al Toscanei şi Krakoviei, Duce de Lorena, Salzburg, Styria, Carinthia şi Carniola." Preotul insista: "Nu-l cunosc. Cine vrea să intre aici?" Atunci Marele Maestru îngenunchea spunând: "Un umil păcătos care imploră iertarea Domnului". Abia atunci era lăsat înăuntru.
Ca să vizitaţi cripta imperială, nu trebuie să parcurgeţi niciun ceremonial, ci doar să plătiţi biletul de intrare care costă 5 Euro pentru adulţi şi 11 Euro pentru familie. Orele de vizitare sunt de luni până duminică între 10:00 şi 18:00, mai puţin în zilele de 1 şi 2 noiembrie. Mai multe detalii aici.
Întorcându-te pe Kerntnerstrasse, vei da de magazinul Steffl, unde
la etajul 7 vei da de o cafenea cu o vedere asupra catedralei şi nu
numai. Este fix vis-a-vis de clădirea pictată de mai jos.
Continuă-ţi drumul printre clădirile frumos ornamentate.
Undeva pe dreapta însă, vei da de Malteserkirche, o biserică gotică închinată lui Jean de La Valette, Mare Maestru al Cavalerilor de Malta ce a avut un rol important în lupta pentru apărarea Maltei împotriva turcilor pe la 1565 (înăuntru se află un monument închinat lui La Valetta).
Mergi mai departe şi vei da de Swarowski Wien Center care nu putea fi amplasat altundeva mai bine decât aici, în capitala ţării din care a apărut fenomenul cristalin de la Wattens.
Pe lângă Swarowski, în stânga, vei da de o piaţă, Neue Markt, odinioară piaţa de făină a oraşului, astăzi un loc deschis de parcare impersonal, care are în mijlocul său o replică a Fântânii Donner (Donnerbrunnen), numită aşa după sculptorul său din perioada barocă Georg Raphael Donner. Fântâna este un omagiu adus râurilor pentru aportul adus în viaţa economică a Imperiului Habsburgic (şi vorbim aici despre Dunăre, dar şi de cei patru afluenţi simbolizaţi prin cele patru figurine nud aflate în cele patru colţuri de jos ale statuii respectiv Morava, Enns, Traun şi Ybbs). Originalul statuii se află la Palatul Belvedere de Jos.
Tot în Neue Markt se află Kapuzinerkirche, o biserică cu aspect modest, de provincie, a ordinului capucinilor, o ramură a ordinului franciscan. Sub această biserică, se află Kaisergruft, cripta imperială fondată în 1619 de Împăratul catolic Matthias. Aici se găsesc rămăşiţele a trei generaţii de Habsburgi, înmormântate începând cu anul 1633, 149 la număr, dintre care 12 împăraţi şi 19 împărătese, Maria Theresa şi soţul ei Franz Stephan şi ultima împărăteasă habsburgă Zita ce a murit în 1989. În sarcofagele frumos ornamentate în mai multe stiluri, se găsesc doar o parte a rămăşiţelor pământeşti ale decedaţilor, deoarece, aşa cum prevedea ritualul habsburg, erau separate inimile familiei imperiale (ce se găsesc în cripta de la Augustinerkirche) şi intestinele ce erau puse în urne de cupru în catacombele de sub Stephansdom. Cripta capucinilor, aflată sub această biserică modestă, a fost aleasă ca loc de veci pentru Habsburgi, ca un act de umilinţă. Pentru a sublinia acest lucru, ritualul de înmormântare prevedea un schimb de replici între preot şi reprezentantul casei regale din convoiul mortuar ce se pregătea să introducă sarcofagul înăuntru. Preotul întreba: "Cine îndrăzneşte să intre aici?". Marele maestru al curţii răspundea: "Sunt Majestatea Sa Împăratul Austriei, Regele Ungariei". Preotul zicea atunci: "Nu-l cunosc. Cine vrea să intre aici?". "Împăratul, Regele Apostolic al Ungariei, Rege al Boemiei, Dalmaţiei, Croaţiei, Slavoniei, Galiciei, Iliriei, Lodomeriei, Arhiduce al Austriei, Mare Prinţ al Transilvaniei, Mare Duce al Toscanei şi Krakoviei, Duce de Lorena, Salzburg, Styria, Carinthia şi Carniola." Preotul insista: "Nu-l cunosc. Cine vrea să intre aici?" Atunci Marele Maestru îngenunchea spunând: "Un umil păcătos care imploră iertarea Domnului". Abia atunci era lăsat înăuntru.
Ca să vizitaţi cripta imperială, nu trebuie să parcurgeţi niciun ceremonial, ci doar să plătiţi biletul de intrare care costă 5 Euro pentru adulţi şi 11 Euro pentru familie. Orele de vizitare sunt de luni până duminică între 10:00 şi 18:00, mai puţin în zilele de 1 şi 2 noiembrie. Mai multe detalii aici.
Prin stânga este intrarea la Kaisergruft (intrarea din piatră) |
Interiorul modest al bisericii |
Continuă-ţi drumul printre clădirile frumos ornamentate.
Vei da de o clădire, unica de acest gen ce nu a aparţinut
aristocraţiei austriece, ci a fost sediul general al Companiei de
asigurări de viaţă Equitable. De aici şi numele clădirii Equitable
Palace. Pe partea dinspre Karntnerstrasse, într-o nişă acoperită de
un perete de sticlă, se păstrează o buturugă de copac de prin
secolul XVII în care sunt bătute multe cuie. Tradiţia vieneză
prevedea că ucenicii fierari şi chiar meşterii fierari, trebuiau să
bată un cui în această buturugă pentru a avea noroc. De aici
denumirea zonei respective de Stock-im-Eisen-Platz.
Mai departe, nu aveţi cum să rataţi o clădire controversată de
prin anii 90 despre care se spune că ori îţi place ori o deteşti.
Este vorba despre Haas Haus, o clădire modernă din sticlă şi fier,
în care se oglindeşte foarte bine catedrala, clădire ce adăposteşte
birouri la etaj, magazine la parter (parcă era Zara), un hotel, un
restaurant şi o cafenea la etajul superior. Se află în piaţa
catedralei Stephansdom, asupra căreia poţi avea o vedere de
ansamblu dacă te afli la cafeneaua sau restaurantul de la etajele
superioare.
Am ajuns în piaţa Stephansdom, unul dintre principalele
atracţii turistice ale Vienei, loc ce odinioară se afla în afara
zidurilor cetăţii, ba mai mult era un cimitir, peste care s-a
construit faimoasa catedrală, loc actual de masivă invazie
turistică, despre care, însă o să vorbim în postul următor.
Aşadar, va urma...