Bordea Fabian

Articole postate de Bordea Fabian

  • Shqipëria, țara vulturilor (Macedonia vecină) - Partea a 4-a: Ziua 2 - Mănăstirea Bigorski - liniște și pace în munți 285

    Bigorski Dedicat lui Ioan Botezătorul, sitat în inima actualului Parc Național Mavrovo, înconjurat de pădurile răcoroase ale înălțimilor Munților Bistra, în apropierea malurilor Râului Radika, cu o istorie zbuciumată și bogății aparte, complexul monastic Bigorski te va cuceri dacă vei avea ocazia să-i treci pragul.Iată-ne plecați din

    Citește mai departe

  • Shqipëria, țara vulturilor (Macedonia vecină) - Partea a 3-a: Ziua 2 - Tetovo, macedoneanul albanez 297

    Cu o populație în care albanezii reprezintă majoritatea relativă, leagăn al celor câteva partide politice albaneze și capitală neoficială a regiunii predominant albaneză, supraviețuitor al mai multor imperii de la cel Micenian și Ilir, la Imperiile Roman, Bizantin și Otoman, Tetovo este unul din cele mai dezvoltate orașe macedonene din punct de vedere economic, turistic și cultural. Nu mică ne-a fost mirarea când, la micul dejun copios, proprietarul hotelului unde am înnoptat de nevoie, ne-a făcut un rezumat al istoriei locale, o trecere în revistă a principalelor obiective și am dialogat despre România desp

    Citește mai departe

  • Shqipëria, țara vulturilor (drumul ocolit) - Partea a 2-a: Ziua1 - Cazanele Dunării, Majdanpek, Peștera Resava, Mănăstirea Manasija, Tetovo; sau cum socoteala româno-albaneză nu se potrivește cu cea din Kosovo 250

    Că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, o știm cu toții. Că târgul în cauză este Kosovo, vă spun eu acum. Că de multe ori așteptările sunt așa de mari încât pur și simplu îți scapă un amănunt infim ce îți poate demola definitiv planificarea călătoriei, să nu îmi spuneți că nu ați pățit. Pe scurt, pentru că nu am putut intra în Kosovo, a trebuit să schimb traseul, ceea ce a însemnat o oboseală în plus, un pachet de nervi nenecesari, un surplus de vreo 380 de kilometri (vreo 180 azi și vreo 200 mâiine), o cazare platită în zadar (cea de la Bairam Curri), faptul că am ratat unul din cele mai spectaculoase trasee pe apă din lume (c

    Citește mai departe

  • Shqipëria, țara vulturilor - Partea 1: Ideea... 279

    Faptul că am luat o pauză destul de mare până la prezenta postare, nu înseamnă că am renunțat la pasiunea mea în ce privește călătoriile. Doar înseamnă că, ocupat fiind, am renunțat la a mai scrie până într-un moment când mi s-a reproșat lipsa ajutorului potențial dat altor călători prin împărtășirea experiențelor acumulate. Și iată-mă din nou, cu o poveste altfel. Ideea a apărut în urma altei călătorii în Grecia, când am aflat de existența unei rămășițe de vlahi în zona Epirului cu extindere în Albania. Și am zis: următoarea escapadă sigur trebuie să fie albaneză, chiar dacă toată lumea cu care am vorbit a zis că trebuie să fiu

    Citește mai departe

  • Škocjanske jame - călătorie spre centrul Pământului 283

    ...

    Citește mai departe

  • Think chocolate. Think the Platres Chocolate Workshop. 278

    Este o clădire mică atârnată pe un povârniş al unui sătuc de munte. Este locul unde odată intrat, fie că eşti matur sau copil, te vei simţi pe un tărâm de basm. Este locul unde poţi simţi (cu toate simţurile) dulce. Este un loc înscris în Cartea Recordurilor. Este unul din locurile "fierbinţi" top 100 cele mai vizitate din lume, deşi se află în afara rutelor clasice turistice. Este pe locul 10 în lume printre alte asemenea locuri. Este locul unde odată ajuns, îţi vei redefini noţiunea despre ciocolată (căci despre ciocolată este vorba), un punct de referinţă - etalon pentru ulterioarele comparaţii în materie.

    Citește mai departe

  • Viena gătită de sărbătoare - Partea a II-a - Stephansdom 293

    Luaţi o monedă de 10 Eurocenţi. Există o probabilitate de 5% să găsiţi pe reversul (pajura) monedei unul dintre simbolurile Vienei. Probabilitatea ţine cont de toate cele 20 de monede naţionale ale ţărilor participante la zona euro, inclusiv cele ale Vaticanului, Monaco şi San Marino. Stephansdom, căci despre el este vorba, nu este doar un simbol local, ci este unul naţional şi chiar european din moment ce a fost bătută monedă europeană cu faţă naţională înfăţişând acest reper al culturii şi istoriei austriece. În jurul Catedralei Stephansdom parcă simţi cum pluteşte în aer un mister. Se simte asta de cum

    Citește mai departe

  • Bilanţ de an nou. La Mulţi Ani 2012.... 298

    Acum mai mult ca oricând este timpul de a ne face un bilanţ a ceea ce a însemnat trecerea prin 2011. Aşa, cu "profit şi pierdere". Iar pentru 2012, nişte previziuni, ţinte, dorinţe. Fiindcă totdeauna e bine să luăm doar ce e bun, vom renunţa la capitolul "pierdere" şi vom spune că 2011 a fost o experienţă cu întâmplări planificate şi altele ce au venit pe neaşteptat, o experienţă despre care îmi place să cred că ne-a făcut mai buni şi mai umani. Pentru 2012 nu am aşteptări nici mai mari, nici mai mici, ci mai pline de însemnătate şi mai înălţătoare, aşa cum deja v-am urat unora dintre voi. Pentru ceilalţi dintre cititori care vă consideraţi călători, vă urez acum să aveţi parte de călătorii nici mai multe, nici mai puţine decât în 2011, ci mai pline de interacţiuni cu oamenii, cu cultura lor, cu natura în general. Un călător înţelege totdeauna acest lucru, aşa cum am mai spus-o.Aşadar La M

    Citește mai departe

  • Viena gătită de sărbătoare - Partea I - De la Operă la Catedrală 302

    Weihnachtsmärkte, Adventmärkte sau mai pe româneşte pieţele de Crăciun, cu turta dulce într-o varietate de forme că nu trebuie să fi copil pentru a rămâne cu gura căscată de admiraţie şi poftă, wurst-ii tradiţionali cu muştar, punch-ul cu diverse mirodenii, merele învelite în caramel sau ciocolată, Gluhwein sau vinul fiert cu mere şi scorţişoară, apfelstrudel sau ştrudelul cu mere, fisticul învelit în zahăr ars, cartofii copţi cu felurite sosuri, castanele coapte, diversele acadele întoarse şi dulcegării nenumărate de nici nu poţi să le spui pe toate pe nume, împreună cu atmosfera de sărbătoare dată de voioşia celor ce se înfruptă din cele enumerate mai înainte la u

    Citește mai departe

  • Graz - ieslea de gheaţă nevăzută... 342

    Am rămas foarte dezamăgit după trecerea prin această urbe a Regatului de Est. Nuu, nu vă gândiţi că ar avea oraşul ceva. Dimpotrivă. Nu este degeaba desemnat de către UNESCO "City of Design". Dar ce să faci în jumătate de oră noaptea? Graz merită din plin să-i acordaţi o perioadă generoasă de timp pentru explorare, mai ales că acum este şi perioada sărbătorilor de iarnă, iar austriecii sunt renumiţi pentru celebrele pieţe de Crăciun. Dezamăgirea mea a venit în urma faptului că nu am reuşit să surprind lucrul inedit pe care anul acesta oraşul l-a avut de arătat lumii în această perioadă a anului şi anume opera unor artişti ce au realizat scena Naşterii Domnul

    Citește mai departe

  • Muzeul Conacul Bellu - bijuteria arhitectonică din Urlaţi 359

    Se spune că esenţele tari se păstrează în sticluţe mici. Am găsit la Urlaţi în judeţul Prahova, o asemenea "esenţă tare" de istorie românească şi mai ales o "esenţă tare" de pasiune în conservarea, restaurarea, expunerea şi prezentarea patrimoniul nostru naţional - atât cât a mai rămas din el. Este vorba despre o bucăţică mică din domeniul familiei Bellu, despre care foarte mulţi dintre noi nu ştim mai mult decât că a donat un teren în Bucureşti, destinat unui cimitir care îi poartă numele, deşi această familie a jucat un rol foarte important în cultura românească şi a lăsat o moştenire importantă neamului nostru. Sosiţi de pr

    Citește mai departe

  • Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi... 362

    Se zice că alături de cel de la Mogoşoaia şi cel de la Hurezi, Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi împreună cu cele amintite deja, sunt cele mai bine conservate construcţii de acest gen. Că e aievea au ba, am vrut să vedem azi şi eventual să ne mândrim că facem parte din naţia care a putut ctitori asemenea edificii durabile. Dacă domnitorului nu îi era greu să meargă de la Bucureştiul - centru comercial de atunci (sec XVII) sau de la Târgoviştea - capitala administrativă tot de atunci până la Potlogi - reşedinţa dumnealui aflată cam la jumătatea distanţei dintre cele două oraşe, am zis că în zilele noastre este o nimica toată - cam vreo

    Citește mai departe

  • "Biserica robilor" Butimanu - sat Decindea 375

    Alergăm câteodată sute de kilometri pentru a face cunoştinţă cu cine ştie ce cultură, vestigii sau monumente, fără  a lua în consideraţie prea mult locurile dimprejurul nostru. La nici 40 de kilometri depărtare de centrul Bucureştiului se află un locaş de cult ce păstrează între "zidurile" sale din lemn o istorie nespusă a  obidirii.  Se spune că ar fi fost construită dintr-un singur stejar prin 1530-1540, undeva pe la vreo 200 de metri de locaţia actuală. Iniţial biserica avea în înălţime cam un metru mai puţin în partea de jos, adică fără fundaţia actuală, era mai scundă şi în partea de sus, neavând acoperiş din ta

    Citește mai departe

  • Niš - poarta dintre Orient şi Occident - Partea a II-a - Oraşul 361

      Am văzut cu ochii minţii mărimea şi importanţa avută de-a lungul timpului, trecând pe sub diferite stăpâniri - de oraşul-cetate ctitorit pe malurile Râului Nisava, aflat la intersecţia unor importante rute comerciale actuale, extinse peste mult mai vechile, cunoscutele şi umblatele drumuri pe care se transportau mărfuri, oameni sau arme (ca să numim aici doar Via Militaris sau Via Diagonalis din perioada romană şi bizantină sau Drumul Constantinopolelui din perioada Evului Mediu şi cea de sub dominaţie otomană), drumuri care şi azi ca şi atunci leagă Europa de Asia Mică şi Marea Med

    Citește mai departe

  • Niš - poarta dintre Orient şi Occident - Partea I - Fortăreaţa 387

    Sursa foto: http://www.nistourism.org.rs/ Cunoscut drept "Poarta dintre Orient şi Occident" (aşa cum l-au numit mulţi dintre scriitorii, istoricii şi geografii care i-au acordat o minimă atenţie), datorită situării sale strategice la confluenţa principalelor rute Europene vechi şi noi ce leagă Marea Adriatică, Marea Egee şi Marea Neagră de ţinuturile Europei Centrale şi de Vest, anticul oraş Naissus numit astăzi Niš a dezvoltat un mix de cultură răsăriteano-vestică motivată nu doar de influenţa mercantilismului celor ce treceau pe rute

    Citește mai departe

Articole recente

© Toate drepturile rezervate Ziarul toateBlogurile