Atâtde frig...Înghețațisuntperețiiinimiimelescăldateîn lacrimide foc...Cuvinte,pașiicosmogenezeiși un absconditusce nu l-am cunoscutnicicând...Încovoiatmi-i trupulși oricemai adaugimi-atârnăde suflet...Totmai greu...Chiarîți doreștisă mă zdrobești?...De-o faci,du-opân la capăt...Căcialtfelmă voi ridica...Ce zici?Continuăm?...
Citește mai departe
Mi-acoperătoamnatrupulcu frunzeruginitede-atâteauniversuritrecutepesteeleși ochii-mise scaldăîn lacrimiletalefărăde existențăîn ignoranțade aura ceuicare iubeșteorbeștefărăa se mai întrebace credelumeanorocităcu-atâtasuccesnenorocindu-micu voia meauniculstropde existențăce ți l-aș mai puteavreodatăașternela picioare...
Citește mai departe
Mă blastâmpi graiu nieu moldoviniescs-îni chiarî sămânța,stânga s-îni amorțascî,driapta sî ni sî usuși,inima sî crăpi-n mini,sufletu-ni praf sî sî facî,trupu-ni sî nu cunoascî dimiensîuni,mintea-ni sî șii stârchitî,ghiarili s-îni arzî,ochii sî nu vazî,uriechili sî nu auzî...Mă blastâmsî nu-ni dizlieji nimi blăstămu:niși dumiezăi,niși drași,niși înjieri șî niși sfinț...Cosmosunu mă primiascî,haosusî sî disipiasc-în fața me,galaxâi sî nu iegsâsti,univiersurili sî nu șii.Nimi sî nu mai înțălagîși-oi mai zâși vriodatîdi-oi mai pute...Nimi sî nu poatî șitiși-oi mai scrii...S-îni răbufniascî mațâli,rărunchii sî urli-n minișî ficațâisî s-împrăștii-n pântieșili nieu...Așă am zâs,așă ari sî șii!!!
Citește mai departe
Rabdă inimă și tuCă ți-ai pierdut sufletul,Rabdă, bocește și taciCă n-ai văzut destui draci...Dumnezei și sfinți se-adunăÎngeri născocesc cununăȘi tu te-nvelești în humă...Existența nu-i de tineN-ai ce căuta în lumeFi-r-ai tu de mărăcine...Pașii umbră să nu-ți facăCe-ai făcut să se dezleagăDobitoc fără desagă...Scrsul tău moară cu tineCântu-ți amuțească-n sineUsca-ți-s-ar sângele-n vine...De scândură să n-ai parteFocul te-ocolească-n toateApa să sece în gloate...Blestematu-te-ai murindBinecuvântat trăindAnatema fie-ți gând...Rabdă cât o veșnicieSă nu ai vreo pomenireAgonizează-n neștire...
Citește mai departe
Orgoliulmi-e existențăși smereniasfârșenieîn infinit...Zbătându-măîntre a fiși a nu fi-ulșeicspirianmă-mpiedicde imperativulcateorickantianși-l daudracupe treabacă eu prefer....Prefersă te iubescși să te certstându-țiîn umbrăfărăca tusă înțelegide ce...Căcinu mai amrăbdare...Iarnerăbdareaastanu-i cumvasemnde neiubireși narcisism?...Mă iartă...
Citește mai departe
Eunu știuce-i zi,ce-i noapte,ce-i odihna...Mi-sdoarun răzvrătitnebunfărăde haosori de cosmos...Un lupfăr`de culoare,cu colțide-argintce nu îi foloseștedecâtîn propria-icarne...Dacăvreodatăvreosăgeatăs-o rătăciîn tineadu-ți amintec-am înfiptîn minesutepânăsă tragfărăde vrereoricu voințăca tusă-ncepicunoaște...Ma iartă...
Citește mai departe
Cetățuiameaaredoarpatrucamerecu perețide sângeînvolburatde mințileluiCronos...Chiardacănouărâuride foco înconjoarălăuntrulesteînghețatîn întunecimeacosmosului...De-astanicieunicialtcinevanu poatelocuiaiciși-mi suntstrăinrătăcitorîn propria-miființă...
Citește mai departe
De veghe,lupîncrâncenatîn nebunie...De veghean de an,lună de lună,zi de zi,clipă de clipă...De veghepânăn-a mai rămânedin inima-minimiciar punteava dpinuipe vecifărăa mai puteavreodatăînchidepoartaexistențeivisuluiascunsîn lacrimata...De veghe...
Citește mai departe
De-ai fiotravăaș beași ultimulstropdin tineși-așa,în moarteainexistenței,oriceatomdin minear fiplinde tine...De-ai fiaș fiși eudarpentru cănu eștinu voiputeanicicândsă ființez...De-ai fi...
Citește mai departe
Privesc, o, Lună, dalba-ți razăȘi mă gândesc că te-aș iubi De-ar mai putea-n mine să arză Focul cel vțnăt de a fi... Mă mulțumesc în schimb c-un zâmbet, Cu nemurirea de n-a fi Ascunsă într-un simplu scâncet Născut din patima de-a ști... Și contemplându-ți pasul minții Tresar văzând pe chipul tău Ființând dumnezeu și sfinții Căci dracul e numai al meu... Retras îmi râde bucuria Că tu mai ești și o să fii Iubită precum ți-e menirea Cum te-am văzut că poți iubi... Să arză stele, arză soare, Arză și hăul dintre noi! Când nu va fi vreo depărtare Tu m-ăi renaște pentru-apoi...
Citește mai departe