Prolog.
Se
vede cu ochiul liber că în ultimii ani am lăsat-o mai moale cu blogheritu
(moale de tot chiar), printre motive fiind și lipsa cronica de timp, drămăluit
cu parcimonie între serviciu și familie.Am lăsat-o mai moale cu mai multe lucruri(
filme, seriale, tv) nu numai cu blogul, cu muzicile am noroc cu telefonul și cu
faptul că sunt singur in birou la serviciu și că nu am program cu publicul decât
sporadic și (teoretic cel puțin) cu programare.Și apoi, qui prodest?Sau ,că să parafrazăm
pe unul din idolii adolescenței și studenției mele (Cioran, care, ca fapt
divers, își dădea duhul exact in ziua in care aveam eu proba de română oral la Bacalaureat – 20.06.1995):”A quoi bon...”.La câți cititori
avea blogul acesta în zilele lui bune, să nu mai zic acuma, nu prea are la cine
ajunge cele scrise de mine.N
Citește mai departe