Conteaza in existenta mea copiii si cele 11 carti publicate pana acum. Pasarea cetii, Glont de argint, Dosarul Albastrii, Bursa ingerilor, Gusterele, Norduri, Jurnal din anul Apocalipsei, Argintarium, Din arginturile mele, Ceara si miere etc
Profilul de blogger pe toateBlogurile
Pălărie, cravată, costum, ochelari, evident un domn educat, pensionar de stat, el. Ea, poşetă, iar pălărie, cochetă, cercei în ureche, taior vintage bleumarin, stând la fereastră ca o muşcată înflorită în destin, cu privirea lungă şi înţepenită spre coada ce se formase din senin în formă continuată până-n trotuar, la vaccin. Cu voce clară sentenţioasă şi inflexiuni de orator
Citește mai departe
Eram în interiorul unui ceas al după amiezii, ieri. Ştergeam cu hârtie de ziare, urmele de pe geam ale norului adus de vânt din vulcanica inimă a insulelor Canare, şi, citeam titlurile în aldine, care parcă se prăvăleau către mine în neştire în numele viitorului evidentent în panică. Doamna Merkel derula înapoi printre aplauze, ca un adevărat artist, filmul mut şi trist al cântecului ei de
Citește mai departe
Mulţumiri Florin Dochia de la toţi Tobârlanii mei!...
Citește mai departe
Sunt tare curios dacă elocinţa lui Orban, remarcabilă, dar învechită şi fără substanţă, va avea relevanţă să întoarcă, mizând pe oratorie, o socoteală exactă a cifrelor, favorabilă lui Cîţu... Vrem nu vrem, vine iarna şi nu-i suficient în Românica să deschidem povarna... Va trebui, am a mă teme, să aducem în calorifere încălzirea globală ceva mai devreme!...Înaine de vot, dragi liberali voinici,
Citește mai departe
Cartea mea devenită e-book o puteţi găsi pe Amazon. Lectură plăcută!https://www.amazon.com/s?k=ion%20toma%20ionescu...#Amazon...
Citește mai departe
Lumea stătea adunată în curtea Primăriei. Erau toate neamurile şi discutau aprins. Se mobilizaseră pe reţelele sociale, fiecare pe cea care o folosea cu preponderenţă. Unii pe Facebok, alţii pe Tik-Tok şi ceilalţi pe Instagram. Tot ce se ştia era că se dau pământurile înapoi, cu ocazia începutului lucrărilor la autostrada Piteşti-Sibiu, lotul cinci pe segmental Piteşti – Curtea de Argeş, iar
Citește mai departe
A venit din Ţările de jos prietena mea albastră de Duminică, împreună cu Martin. S-a aflat acolo la ei, sub nivelul mării, unde nimic nu e lăsat la voia întâmplării că, Tobârlanii mei, tocmai ce au picat din cer şi grăbindu-se să împartă minunea bucuriei cu ei, au ajuns la Bucureşti. Musai până în 10 octombrie să pregătim cu prietenii noştrii prima descălecare de Tobârlani cu lansare... în
Citește mai departe
„Totdeauna am avut o reținere să întreb despre cum era tata. Tot ce am de la el, e o carte poștală scrisă pentru mine când eram în clasa întâi, cu o zi înainte să moară, iar în bibliotecă, două cărți pe care își așezase caligrafic, aplecat spre stânga, numele: Toma Ionescu. Una dintre ele cu coperți groase era Istoria Partidului Comunist al URSS. Cealaltă, Codin a lui Panait Istrati. Fără
Citește mai departe
Notă: Un text de-al meu inspirat(mă şi mir de modestie...), amintit şi scos la rampă azi de facebook, pe care l-am scris sub impresia lecturii superbei cărţi, Goarna lui Tuturuz, a lui Ştefan Mitroi. Nimic mai potrivit în aceste zile când mi-a apărut Tobârlanii, la Editura Hoffman la recomandarea acestui dOMn, mare scriitor! Cu zâmbetul acela mijit în colţul gurii de ţăran hâtru
Citește mai departe
...
Citește mai departe
https://jurnalul.ro/cultura/carte/nimeni-nu-si-a-purtat-porecla-atat-de-mandru-pe-ulitele-prafuite-ale-satului-ca-bunicul-meu-881921.html...
Citește mai departe
Ofer Mariilor care ne înfrumuseţează viaţa, trei pagini din Tobârlanii, roman ce va apare la Editura Hoffman şi va fi pus în vânzare cu ziarul Jurnalul din 15 septembrie.LA MULŢI ANI!
Citește mai departe
Puţine imagini de adăugat în acest an la albumul realizat anul trecut, al fiicei noastre Cristina-Maria, cu ocazia sărbătorii Mariei Mici. Am traversat un an complicat. Dar împreună, încrezători, aşteptăm vremurile mai bune. La mulţi ani Maria Mare! Cu sănătate şi înţelepciune vom ajunge şi la bucurii!
Citește mai departe
Mi-a sugerat cineva, persoană însemnată, să nu mai fiu pe blog niciodată criticul de întâmpinare cu consideraţii acide şi să nu amestec literatura cu politicul, nici măcar din întâmplare până trec alegerile în partide. Să consemnez fără ură vise, dacă vreau să-mi păstrez graficul la elite şi să am traficul viu cât de cât. Să scriu eventual despre agricultură, că anul ăsta promite belşug, altfel
Citește mai departe