Articole postate de Colfescu Silvia

  • Japca și cultura - scurtă incursiune în istoria unei legi șchioape 329

    Nici nu se uscase bine sângele din fața Teatrului Național, când, la 14 martie 1990, pitorescul CPUN, străbunul nu mai puțin pitorescului Parlament actual, dădea la iveală, din puțul gândirii sale, Decretul-Lege nr. 93, prin care modifica niște legi pierdute în brumele anilor 1957 și 1968, înlocuindu-le printr-o lege ce reînvia „Timbrul literar”, delicată atenție la adresa Uniunii Scriitorilor. Îl urma pe listă Decretul-Lege nr. 94 privind instituirea „Timbrului teatral” și lovind biletele de teatru cu o taxă care se colecta în favoarea Uniunii teatrale din România (cunoscută sub numele de UNITER). Alte Decrete-Lege asemănătoare făceau cadouri similare câtorva organizații de creatori - sindicale în fapt -, pe spinarea publicului și a producătorilor de bunuri cultura

    Citește mai departe
  • A propos de „timbrul literar” și de prețul cărții 347

    Prețul cărții: 10, 86 lei, 240 pagini. Timbrul literar 1 leu - aproape 10% din prețul cărții Iată câteva vorbe a propos de „timbrul literar” de 1 leu pe exemplarul de carte. Sub cuvânt că 1 leu nu înseamnă nimic, Uniunea Scriitorilor îl cere cu înverșunare de la CITITORI. Cel mai aprig (și mai interesat) susținător al acestui bir este Dl Manolescu, președintele USR. Care domn stă de ani de zile la Paris, pe banii contribuabilului, deși NU SE VEDE nici un avantaj concret al ț

    Citește mai departe
  • O legendă urbană cu aplicații dâmbovițene... 352

    Una dintre cele mai hazoase legende urbane a circulat frenetic în ultimii ani pe Internet și a fost trimisă în mii de e-mailuri. Ea spune că lângă Grădina Zoologică din Bristol este o parcare pentru 150 de mașini și 8 autocare. Timp de 25 de ani, plata pentru parcare (o liră pentru mașină și 5 lire pentru autocar - cam 1,40 euro și 7 euro) s-a făcut la un încasator simpatic.

    Citește mai departe
  • Octave Calleya – povestea unui arhitect bucureștean cosmopolit 316

    Octave Calleya la 1900 Cosmopolit este cuvântul, pentru că vorbim de un arhitect bucureștean născut la Istanbul, într-o familie malteză de origine spaniolă, ai cărei membri au devenit cetățeni englezi după includerea Maltei în Imperiul Britanic, în 1814. Dacă mai adăugăm că mama lui era italiancă și că arhitectul și-a făcut studiile le Ecole des Beaux Arts din Paris, ca să nu mai vorbim de faptul că s-a căsătorit cu o româncă, fenomenul ilustrează din plin noțiunea de „cosmopolit”. În Malta, prima atestare a num

    Citește mai departe