Fleurs d`avrilPoète : André Lemoyne (1822-1907)Recueil : Les charmeuses (1864).(À André Theuriet.) (aubépine blanche ) Le bouvreuil a sifflé dans l'aubépine blanche ; Les ramiers, deux à deux, ont au loin roucoulé, Et les petits muguets, qui sous bois ont perlé, Embaument les ravins où bleuit la pervenche. Sous les vieux hêtre
Citește mai departeAutor: Ion Minulescu Mă-ntrebi ce fac?... Ce vrei să fac Mai mult decât s-aștept... să tac... Să casc... să dorm și... să visez Pe fondul roz al unei vechi Ghiordez, Pe care câteodată șade Și blonda mea Scheherezade... Fac ce-am făcut și ieri Și totdeauna -
Citește mai departeAutor: Serghei EseninTraducere de George Lesnea Învârtejite frunze se destramă Căzând, din apa iazului să bea, Precum un stol de fluturi de aramă, Ce-n agonie zboară către-o stea Iubesc această seară, când pământul De inimă mi-l simt apropiat.
Citește mai departeNuferii sunt plantele cu cele mai multe semnificații în mitologie, simbolizând: forța de creație, nemurirea, sănătatea, gloria sau pacea sufletească.Pentru egipteni nuferii erau cele mai frumoase flori. Legendele lor spun ca soarele a răsărit prima data dintr-o floare de nufăr.Egiptenii numeau florile nufărului alb ''nenufar”(''frumoasele''). Cuvântul a intrat în limba fraceză: ”nénuphars” ***Paul Eluard”Celui qui n'a jamais senti la pluie se moque des nénuphars.”(Cel care nu a simțit ploaia niciodată râde de nuferi)
Citește mai departeAutor: Nina Cassian A fost o dragoste ca un acord de Bach, de-o gravitate limpede... Aveam o dată o nobilă mișcare-analizată ca a figurilor, la șah. Și iată-te în plină dezordine. Străin de legi. Silaba ta de gura mea nu o mai legi, și nu îmi mângâi umerii și nu îmi iei
Citește mai departeAutor: Romulus Vulpescu Aprind ţigara şi te-aştept să vii Pe-o bancă de pe stradă, la amiază: Secundele acestea argintii Se scutură ca verbele-ntr-o frază. Foşnesc şoptit – vecini cu vântul – plopii Şi degetele-mi vântul le resfiră…
Citește mai departeLavinia Pârvu- Pe repede înapoi O porție de eter singuratic Are un aer mult prea tomnatic În schimb un eter în doi Nu m-ar mai face să privesc înapoi Hai să facem orice din nimic Dar nu pe grabă, ci într-un mod mai ritmic Să ne curățăm rădăcinile de tristeț
Citește mai departePROLOG Sunt o persoană la fel ca toți cei care mișună pe acest pământ, prea obișnuită cu durerea, lacrimile și trădarea. Atât de banală și de insignifiantă încât, de ceva vreme încoace, plâng de trei ori pe săptămână, râd doar când cineva îmi spune un banc și mereu mă aștept să am parte de … Continuă să citești Blestemul Tăcerii – fragment
Citește mai departeAutor: Ovidiu Oana- pârâu Salcie plângătoare- tablou de Florent Max *** Legenda SalcieiDemult, pe malul unui râu,Ascunsă-n trestii tremurate, Fecioara goală pân` la brâu,În ape calde și curate Își spală părul galben grâu.Era mlădie și frumoasăToată un zâmbet și cântaCa ciocârlia, dar sfioasăDe taina ce în piept purta,Ascunsă celor de acasă
Citește mai departeSigur ca viata nu prea are rost a fi traita in graba. Sa tot alergi, ce prostie! Adica, sa nu ai vreme sa respiri tot aerul din lume, sau sa savurezi o intamplare fericita, sau sa cauti pe-ndelete daca ai pierdut ceva… ori, mai abitir, sa dormi usor si prelung, sau sa admiri din cand … Continue reading Cumplit, zic
Citește mai departe