Personale

  • Insomnia, gen epic... 355

    Deşi deunăzi mă lăudam cuiva că-mi trecură insomniile care, ce-i drept, mi-au fost necontenit muze irefutabile şi prilej de introspecţie, iată-mă, din nou, luptându-mă cu una insolentă şi atroce. Am depistat-o de cum m-am băgat în pat cu gândul "Sper să dorm ..." Ce eroare dar şi ce ironie: am "trezit" insomnia de teama insomniei! În primă fază dau drumul la Tourette "Mama dracului ...! Băga-s-ar ...! Fir-ar ...!" şi alte asemenea, care nu pot fi reproduse. Fireşte, nu mă repet circa două-trei minute! Apoi mă calmez, îmi induc starea Zen şi caut, cu sârguinţă, un procedeu sistematic de a-mi înşela conştientul, de a-l anihila şi de a mă strămuta în lumea oniricului. "Bun" zic, "să numărăm descrescător!" Şi încep: "1000, 999, 998 ... dar oare care-o fi cel mai mare număr pe care mi-l pot imagina? Mie ... milion ... .

    Citește mai departe

  • Zbor de zaruri... 301

    Petrecem prea puțin Pentru ca Pământul Să ne fie lin. Ne grăbim prea mult Pentru ca zarul Să nu fie surd. Alergăm prea repede. Când inima în nimeni nu mai crede. Însă ochii…mici scântei aparte Vorbesc plini de înțelesuri, Printre șoapte. Și atunci când nici nu știi Ferestrele lor târzii Se deschid înspre zare În […]

    Citește mai departe

  • Prima oara la returnat, ultima oara in Stradivarius! 291

    08.06 Entuziasmata ma intrept catre magazinul meu preferat. Jumatate din garderoba e de la ei, sa nu mai spun genti si esarfe. Daca as putea, as cumpara magazinul, doar sa pot lua cate haine imi doresc, cand imi pofteste inimioara. Afara, manechinele poarta sandalele care mi-au atras atentia cu o zi in urma si ma rog din suflet sa aiba 38. Intru in Stradivarius si caut locatia cu sandalele mele. Scormonesc magazinul dintr-un colt in celalalt si in cele din urma gasesc ultimele 2 perechi. "40.. Oh nu!" imi spun aproape cu lacrimi in ochi in timp ce verific prima pereche si imi indrept privirea cu disperare spre ultima mea sansa. "38!! OMG!! Thank you God". Le inhat si ma plimb cu ele prin cabina. Sunt fixe, nu se misca. O urma de teama imi vine in minte si ma intreb daca nu cumva ar trebui sa incerc si un 37. Sunt fixe. Intreb de siguranta daca nu cumva au 37. Nu au. Si totusi sunt fixe. Sunt ale mele si nimic nu ma va mai separa de ele!!! 09.06 Deja sun

    Citește mai departe

  • Te-am vazut...... 314

    Nu pe strada mea, ca CIA. Te-am vazut in mijlocul multimii, mi-ai atras atentia  pentru ca se vedea de departe divinitatea din tine. Radiai, zambeai, centrul universului se regasea in tine. Si stiu ca si  tu m-ai vazut, ne-am intersectat privirile si ai zambit, apoi ti-ai reluat activitatea ca si cum nu as fi fost acolo. Te-am ascultat de departe la fel de uimit ca marinarii de cantecul

    Citește mai departe

  • Arme otomane (II)... 282

    I. Scuturi și platoșe                                    Coif otoman (tip turban)-sec.XV ) și scut -sec XVIII)Scutul  este cea mai veche armă defensivă destinată să pareze un atac. Este cunoscut cel puțin din epoca sumeriană (mileniul al III-lea î.e.n.în Mesopotamia). Va fi utilizat și în Occident până când armele de foc il vor face inutil. Va cunoaște numeroase modificări atât ca formă cât și ca materiale folosite.În prezent, scutul este folosit în special de diferite forțe de o

    Citește mai departe

  • Fantana dragostei celuilalt... 284

    Era odata un om care s-a mutat intr-o casa noua. Ca toate casele care se respecta, si aceasta avea o curte frumoasa cu verdeata si o terasa unde dimineata isi putea bea cafeaua linistit privind rasaritul. Pentru ca nu putea trai fara apa, omul nostru a facut niste cercetari amanuntite si a inceput sa-si sape […]

    Citește mai departe

  • #elcapitan... 302

    ...

    Citește mai departe

  • Lost in the darkness...... 266

    Am obosit, ingere, mai tare ca tine… Ma sfarsesc putin cate putin. Nu imi doresc decat sa ma odihnesc in bratele tale. M-am pierdut undeva la limita dintre realitate si nebunie, dintre pericol si siguranta; m-am scufundat in intuneric si mi-am construit un altar in fata caruia cad in fiecare seara, in genunchi, multumindu-i ca ma protejeaza. Ma dor oasele, iar carnea in interior a putrezit in mine. Mi-e rece. Asta e tot ce mai simt; si durerea asta neintrerupta care imi inteapa pieptul, iar sufletul mi-e prea ingreunat de povara amara a vietii. Nu

    Citește mai departe

  • Jurnal... 307

    Timpul e doar o păcăleală ieftină cu gust de riduri îmbibate în clipe. Timpul e o casetă goală, care te părăsește exact când îți e lumea mai dragă, mai aproape sau…de multe ori, mai familiară. Timpul e o măsură de trotuar, a unei domnișoare trezită peste noapte, vampă ireală. De ce scriu despre Timp, într-o […]

    Citește mai departe

  • Tort cu cireşe pe Aerodromul „Gheorghe Bănciulescu” din Strejnic 317

    Am primit invitaţia la aniversarea unor prieteni dragi, Aeroclubul Teritorial „Gheorghe Bănciulescu” împlineşte o vârstă frumoasă şi rotundă, 80 de ani! Păi, spuneţi şi domniile voastre, puteam eu să lipsesc?! Strejnicul, care îşi trimite în fiecare zi cu soare zbârnâit de motor către fereastra încă nedeschisă, pentru a-mi înveseli dimineţile, e în mare sărbătoare, iar … … Citește în continuare →

    Citește mai departe
© Toate drepturile rezervate Ziarul toateBlogurile