Trăim într-o cultură în care munca excesivă, statul peste program, lucratul până târziu în noapte şi, în general, ideea că “nu am timp să dorm, am de făcut lucruri mai importante” sunt des prezente în viaţa de zi de zi, sau de-a dreptul încurajate drept nişte comportamente dezirabile.

Conştient sau impinşi de la spate, alocăm tot mai puţin timp somnului şi ne uităm, dimineaţa, în oglindă la cearcănele de pe faţa palidă şi buhăită şi la kilogramele în plus, acumulate pe nesimţite din cauza senzaţiei de oboseală care stimulează pofta de a mânca dulciuri, grăsimi, fast-food şi alte alimente care ne dau un “zvâc” iluzoriu de energie.

Dacă deteriorarea aspectului fizic ar fi singura consecinţă negativă a lipsei de somn, poate că nu ar fi aşa grav (deşi n-ar fi rău să ne amintim că prima impresie contează pentru succesul profesional).

Însă aş vrea să-ţi împărtăşesc 3 moduri în care privarea de somn îţi afectează funcţionarea creierului aşa cum, poate, nu ţi-ai închipuit:

1. Un om privat de somn se comportă la fel ca o persoană care are o alcoolemie semnificativă.

Aşa cum a spus Charles Czeisler, profesor de la Harvard specializat în medicina somnului: “O săptămână în care ai dormit doar patru sau cinci ore pe noapte îţi induce o deteriorare a stării generale echivalentă cu a avea un procent de 0,1 alcool în sânge.”

Cu alte cuvinte, abilităţile tale cognitive se reduc ca şi când ai fi beat. Reflexele îţi sunt încetinite, la fel judecata critică, abilitatea de a lua decizii rapide şi corecte, creativitatea şi capacitatea de a rămâne calm în situaţii de stres. Asta pentru că un creier obosit alocă mai puţin sânge cortexului prefrontal, acolo unde îşi au sediul cam toate abilităţile de care ai nevoie ca să-ţi gestionezi eficient munca şi relaţiile profesionale.

2. Oboseala amorţeşte simţul etic.

Da, ai citit bine. Cercetările arată că oamenii sunt mai dispuşi să încalce normele morale sau de securitate atunci când sunt obosiţi. De exemplu, un studiu al Universităţii Pennsylvania asupra personalului medical a scos în evidenţă faptul că, atunci când oamenii au lucrat prea multe ore fără pauză, au început să nu mai respecte reguli importante de igienă pe care, de altfel, le cunoşteau.

Când lucrăm prea mult timp fără să luăm o pauză, creierul nostru intră pe sistem automat şi suntem tentaţi să căutăm răsplata cea mai rapidă, soluţia cea mai uşoară sau rezolvarea pe termen scurt. Adică putem cădea mai uşor pradă unor comportamente imorale sau care pun în pericol securitatea companiei în care lucrăm, a clienţilor etc.

3. Creierul începe să se “mănânce” pe sine însuşi!

Cel mai înspăimântător efect al oboselii a fost recent dezvăluit de către o echipă de experţi în neuroştiinţe de la Universitatea Politehnică Le Marche din Italia, condusă de Michele Bellesi.

În creier există un tip de celule gliale, numite astrocite, care „mănâncă” sinapsele (legăturile dintre neuroni) nefolosite şi celulele moarte, „curăţând” practic creierul şi îmbunătăţindu-i activitatea. În cazul privării cronice de somn, aceste celule devin ultraactive şi încep să devoreze şi ce nu trebuie, inclusiv sinapsele utile. Pe termen lung, acest proces poate conduce la Alzheimer şi alte boli neurodegenerative.

Sper că eşti de acord, citind aceste rânduri, că este cazul să încetăm glorificarea culturii muncii non-stop, fără pauze şi odihnă suficientă. Pe termen lung, lipsa somnului nu este o strategie sustenabilă de succes şi te poate împinge la tot felul de greşeli, rateuri şi gafe care îţi pot afecta viaţa profesională – şi imaginea.

Sigur că există perioade în viaţa ta când trebuie să “tragi tare” şi să termini ceva. Dar nu, nu eşti un erou pentru că dormi doar 3-4 ore pe noapte. Dacă îţi dai seama că nedormitul a devenit un obicei, impus sau autoimpus, şi nu un accident care se întâmplă din când în când, este cazul să îţi reorganizezi viaţa. Asta dacă nu vrei să ajungi un zombie cu creierul prăjit (moment în care afectarea brandului tău personal va fi cel mai puţin grav lucru).

imagine de aici