Se știe că orice bibliofil e pasionat de universul fascinant al cărților. Istoria cărții joacă un rol important în istoria civilizației umane. Cum au apărut limbajul, comunicarea scrisă, tăblițele cuneiforme, papirusul, tiparul, care este semnificația poveștilor în viața oamenilor din cele mai vechi timpuri, sunt toate subiecte de interes pentru oricine îndrăgește cartea.

Pentru cei care au încorporat cu drag cititul în rutina zilnică și sunt interesați să afle mai multe despre povestea cărților și a cititului, pentru cei care vor să înțeleagă farmecul inconfundabil al cărților, venim cu 5 recomandări de lectură ce promit o aventură extraordinară la finalul căreia cititorul va avea o înțelegere multidisciplinară a semnificației lecturii în societatea noastră, de-a lungul timpului.

Istoria cărților – Martyn Lyons

Martyn Lyons este un important istoric al cărților, născut în Londra. Absolvent al Universității Oxford, autorul este în prezent profesor la Universitatea New South Wales din Sydney, Australia. Pasionat de istoria cărții și a lecturii, a publicat mai multe volume pe această temă, Istoria cărților fiind unul dintre ele.

Publicat de Grupul Editorial Art, acest volum va bucura pe oricine este pasionat de citit sau interesat de rolul pe care l-a jucat cuvântul scris și mai apoi cartea în istoria civilizației umane.

După cum bine știm, cartea nu a fost dintotdeauna prezentă în viața oamenilor și nici nu a fost la îndemâna oricui. Ce a determinat apariția ei? Ce rol a jucat cartea în istorie și cum a fost ea folosită de către liderii lumii în diferite momente importante din istoria civilizației umane? Iată un volum care trasează istoria cărții de-a lungul timpului, prezentând o mulțime de informații interesante și, foarte probabil, noi pentru mulți dintre cititori. Spre exemplu, știai că Diamantul Sutra este considerată a fi cea mai veche carte tipărită, datând din anul 868, cu 600 de ani înainte ca Gutenberg să fi inventat tiparul? Copia în xilografie aflată la British Library redă un dialog cu Buddha și face parte dintr-un sul cu lungimea de 4,8 m.

Sau oare știai că la începutul secolului al XIX-lea drepturile de autor nu presupuneau ca veniturile autorilor să fie influențate de volumul vânzărilor? Autorii erau recompensați financiar pentru manuscrisul predat, iar veniturile provenite din vânzarea reeditărilor reveneau în exclusivitate editorilor.

Un adevărat deliciu literar, această ediție cartonată include 226 ilustraţii (dintre care 214 color) ce însoțesc narațiunea fascinantă a autorului. Cititorii pot admira în voie „tăblița potopului” din poemul Ghilgameș, descoperită la Ninive, în nordul Irakului, datând din sec. al VII-lea î.Hr; fâșii din bambus inscripționate cu transcriere parțială din Laozi, textul fundamental al taoismului; imagini din cărți apărute înainte de invenția tiparului, adevărate opere de artă; coperți ale unor ediții mai vechi de carte (de la bibliile tipărite în sec. XV și XVI, până la coperta volumului de povești semnate de Frații Grimm și publicate în 1865 în Germania, ediții Harlequin de la începutul sec. XX, edițiile broșate Penguin care au revoluționat piața de carte la începutul sec. XX etc.).

Fiind ușor de parcurs, cu informații interesante, prezentate clar și succint, Istoria cărților poate fi un cadou ideal și pentru adolescenții care pot fi introduși prin intermediul acesteia în universul magic al cărților.

Istoria lecturii – Alberto Manguel

În primăvara anului 2021, editura Nemira ne-a surprins cu lansarea unei noi colecții. Orion aduce în atenția publicului cititor titluri de nonficțiune despre lumea în care trăim. Cartea lui Alberto Manguel, parte din această colecție, este, după cum bine sumarizează chiar subtitlul acesteia, „cartea perfectă pentru orice iubitor de cărți”.

Opera lui Alberto Manguel a fost tradusă în mai mult de 30 de limbi și a fost recompensată cu numeroase premii, iar în Franța, autorului i s-a conferit titlul de Ofițer al Ordinului Artelor și Literelor.

Inițial, Alberto Manguel a dorit să scrie un eseu pe tema istoriei lecturii, însă editoarea Catherine Yolles a fost de părere că unui asemenea subiect merită să i se dedice o carte întreagă. Șapte ani mai târziu a fost publicat acest volum despre care autorul spune că „Aș fi bucuros dacăIstoria lecturii ar fi percepută ca o mărturisire plină de recunoștință a unui cititor pasionat, nerăbdător să împărtășească altora această fericire continuă și meticuloasă.”

Lasă-te purtat în nenumărate locuri, diferite timpuri, pentru a descoperi noi conexiuni între cuvânt și lume. De la scrierea cuneiformă din Mesopotamia, scrierea hieroglifică din Egiptul antic și până la revoluția digitală de azi, societatea noastră a trecut prin transformări fascinante: invenții, obiceiuri și semnificații în continuă schimbare.

Cartea Istoria lecturii este o colecție de istorii, care mai de care mai interesante; unele poate greu de crezut și, tocmai de aceea, mai fermecătoare. Spre exemplu, la pagina 227, aflăm că în secolul X marele vizir la Persiei, Abdul Kassem Ismael, „care, în timpul călătoriilor nu voia să se despartă de colecția lui de 117.000 de volume, le transporta cu o caravană de 400 de cămile dresate să meargă în ordine alfabetică.”

O istorie culturală. Cititul – Steven Roger Fischer

Steven Roger Fischer este lingvist, trăiește în Noua Zeelandă și a publicat un număr impresionat de cărți și articole. Cele mai cunoscute sunt, cel puțin în lumea bibliofililor, cele 3 care prezintă istoria culturală a trei procese cognitive de care sunt interesați nu numai studenții la Litere, ci toți cei care sunt pasionați de citit și fascinați de istoria civilizației umane în general: limbajul, scrisul, cititul. Din această trilogie, disponibil în limba română este, deocamdată, volumul despre citit, apărut la editura Paideia.

Steven Roger Fischer își începe narațiunea în Epoca Bronzului, finalizându-și captivanta poveste în timpurile noastre, dominate de email, în care ne întrebăm care va fi oare viitorul cărților în format electronic.

Analizând practica și evoluția lecturii de-a lungul timpului în China, Coreea, Japonia, cele două Americi și India, cu accent în mod deosebit pe Occident, autorul încearcă să ofere o înțelegere mai bună a trecutului, prezentului și viitorului lecturii, precum și a modului în care aceasta poate inspira și modela lumea în bine.

Dacă vrei să afli mai multe despre subiecte precum procesul de alfabetizare publică în cadrul reformelor educaționale din secolele XVIII și XIX, apariția bibliotecilor publice gratuite, cum este procesată lectura în creierul uman și multe alte subiecte și perspective interesante, atunci acest volum este pentru tine.

Librarul din Florența – Ross King

Librarul din Florența este o invitație de a explora și a descoperi lumi fascinate prin intermediul filelor de carte. Pășește pe străzile Florenței secolului al XV-lea alături de Vespasiano da Bisticci, un căutător de comori livrești și un „titan al Renașterii.”

Perioada Renașterii în Florența evocă imagini ale frumoaselor fresce și ale clădirilor elegante – lucrările strălucitoare ale artiștilor și arhitectilor orașului. Dar la fel de importante au fost și figurile excepționale ale epocii din alte domenii de activitate: vânătorii de manuscrise, scriitorii, erudiții și vânzătorii de cărți din Florența. Într-un moment în care toate cărțile erau făcute manual, acești oameni au ajutat să imagineze o lume nouă și plină de cunoaștere. La inima acestei activități a fost Vespasiano da Bisticci, un remarcabil vânzător de cărți. Cărțile sale erau lucrări de artă în sine, copiate de talentați scriitori și iluminate de cei mai buni miniaturiști. Cu o listă de clienți care includea papii și regalitatea, Vespasiano a devenit „regele vânzătorilor de cărți din lume”. Dar până în 1480 o invenție nouă a apărut: cartea tipărită, iar cel mai productiv comerciant de cunoștințe din Europa a înfruntat o provocare formidabilă.

Cartea poate fi văzută ca o biografie a lui Vespasiano da Bisticci, devenit „regele librarilor din întreaga lume“, după spusele unui prieten, dar și ca o frescă a Florenței în epoca Renașterii sau ca o prezentare istorico-culturală a cărții ca obiect de artă. Să ne reamintim că înainte de apariția tiparului, pregătirea și scrierea unui pergament era o îndeletnicire care necesita atenție și îndemânare, iar realizarea coperților, împodobirea cu ilustrații era un proces meticulos, săvârșit cu pricepere, care aducea valoare obiectului finit, cartea.

Dacă ți-a plăcut Numele trandafirului de Umberto Eco, vei îndrăgi și această carte.

Infinitul într-o trestie – Irene Vallejo

Infinitul într-o trestie. Inventarea cărților în lumea antică este o adevărată bijuterie literară. O carte fenomen, fiind declarată cartea cea mai vândută în Spania pe timpul perioadei de carantină, în momentul de față în curs de publicare în 30 de țări. Semnat de Irene Vallejo, doctor în filologie, istoric și scriitor, acesta este un roman aparte, recomandat de mulți autori și figuri importante ale scenei literare, dintre care ne vom rezuma la a menționa aprecierile venite din partea lui Mario Vargas Llosa și a lui Alberto Manguel.

„Dragostea pentru cărți este aerul pe care-l respiră această capodoperă.” – Mario Vargas Llosa

„Pentru cititorul avid, acest admirabil eseu este cu atât mai atrăgător și mai emoționant cu cât vine din partea unui alt cititor plin de pasiune.” – Alberto Manguel

Nu vă lăsați păcăliți de mențiunea de „eseu” a lui Alberto Manguel. Romanul semnat de Irene Vallejo și apărut la editura Pandora M, parte a Grupului Editorial Trei, are nu mai puțin de 624 de pagini. Vă asigurăm că la finalul romanului, ele nu vor părea deloc multe și îți vei dori să existe un al doilea volum, așa cum se întâmplă de fiecare dată când terminăm o carte pe care ajungem s-o îndrăgim.

O călătorie minunată în lumea cărților, prin intermediul căreia cititorul va afla o mulțime de lucruri inedite. Știai, de exemplu, că Alexandru cel Mare, unul dintre cei mai remarcabili strategi și conducători militari ai istoriei, nu se despărțea de exemplarul său din Iliada, avându-l asupra sa în peregrinările sale prin Africa și Asia? Sau știai că meseria de bibliotecar datează din jurul anului 260 î.Hr, când Ptolemeu, continuând ambițiosul proiect a lui Alexandru cel Mare de a construi cea mai bogată bibliotecă a Antichității, l-a numit pe Demetrios din Falera ca responsbil cu achiziționare și catalogarea cărților în biblioteca din Alexandria? Ori poate te-ai gândit vreodată că nu mereu am citit așa cum procedăm în timpurile noastre? Pe de-o parte, un sul de papirus necesită mișcări, gesturi și posturi diferite de cele necesare atunci când cititm o carte tipărită. La finalizarea unui text înscris pe papirus, cartea rămânea rulată invers, iar regulile de bună-purtare ale vremii impuneau derularea ei înapoi, pentru a fi pregătită pentru următorul cititor. Iar pe de altă parte, poate vei fi surprins să afli că cititul fără voce tare nu a fost prima formă de lecturare a unui text. Până în Evul Mediu, textul scris era un soi de partitură ce era interpretată cu voce tare de cititor; acestuia din urmă îi revenea rolul de a interpreta cu voce tare (pentru sine sau pentru alții) textul scris într-un șir neîntrerupt (fără spațiere între cuvinte sau semne de punctuație).

Infinitul într-o trestie este o încercare reușită de a reda imaginea de ansamblu a modului în care cărțile au șlefuit societatea și lumea interioară a cititorului, o incursiune fascinantă în istoria cărții și a cititului, ce-l va purta pe cititor din Antichitate până în anii 2000.

Cele cinci cărți prezentate mai sus au teme comune și par să se adreseze aceluiași tip de cititor. Dacă te întrebi care ar fi totuși cea mai potrivită pentru tine, am menționa că Istoria cărților de Martyn Lyons își găsește cu ușurință locul pe raftul oricărei biblioteci, fiind un album atrăgător ca prezentare, datorită ilustrațiilor și a cărui conținut este interesant, bine documentat, dar și foarte ușor de parcurs.

Infinitul într-o trestie de Irene Vallejo e titlul pe care l-am recomanda celor pasionați de citit care lecturează aproape în exclusivitate beletristică și care încă nu s-au apropiat de genurile literare nonfiction. Ca bonus, dacă îți place să descoperi noi titluri și autori în cărțile pe care le citești, wishlist-ul tău cu siguranță se va îmbogăți pe parcursul acestui roman istoric ce abundă în referințe literare.

Pentru cititorii pasionați de istorie, cărora le plac volumele bine documentate, care agreează stilul de scriere ușor meticulos pe alocuri, O istorie culturală. Cititul de Steven Roger Fischer ar fi probabil cea mai potrivită alegere.

Istoria lecturii de Alberto Manguel este un volum pentru cei care nu sunt neapărat în căutarea unei cărți ce acoperă exhaustiv subiectul, dar care în mod cert apreciază pasiunea scriitorului pentru cărți și multitudinea de informații interesante și anecdotele istorice inserate.

Iar cititorii pasionați de istorie, de perioada renascentistă în mod deosebit, dar și de meseria de librar, cu greu vor lăsa din mână Librarul din Florența, o ediție deosebită, cu ilustrații alb-negru și color.

Și nu ar putea decât să ne bucure dacă pentru unii dintre voi unul din volumele prezentate mai sus va avea efectul bulgărelui de zăpadă, o lectură atrăgând-o pe următoarea din această listă.

În final, am dori să menționăm că dacă ți-au plăcut recomandările incluse în acest articol, probabil vei fi interesat și de romanul grafic „O istorie a scrisului. De la scrierea cuneiformă la emoji”, care va fi publicat în prima parte a lunii martie de către Grupul Editorial Art în colecția Grafic și pe care noi îl așteptăm cu nerăbdare. Un volum pentru toate vârstele care ilustrează nașterea a peste 100 de sisteme de scriere din întreaga lume, de la începuturi până în zilele noastre, de la scrierea cuneiformă şi hieroglife egiptene la emoji.

Articol realizat de Laura Mate pentru libris.ro.

„Mereu am iubit cărțile și a avea un job care să mă aducă atât de aproape de ele precum sunt acum, părea până nu demult un vis. Fac parte din echipa de marketing a libris.ro și sunt în continuă căutare de răspunsuri și de povești bune.Când sunt întrebată ce înseamnă o carte bună, îmi vin în minte cuvintele lui Salinger. Acesta spunea că-l impresionează dacă, după ce termină o carte, simte c-ar vrea ca autorul să fie un prieten bun pe care să-l poată suna. Rezonez cu această definiție. Ce n-aș fi dat ca în liceu să-l fi putut suna chiar pe Salinger, s-o am în agendă pe Meg Jay, iar în anii de facultate să fi ieșit la cafea cu Elizabeth Strout.
Articolele și interviurile pe care le semnez se nasc din curiozitate, dragoste de carte, entuziasm pentru idei noi, respect și admirație pentru figuri reprezentative din lumea literară.” – Laura Mate