In dimineata aceasta, odata cu mutarea, am gasit cateva poze ale noastre de la calatoria din Paris 2018. Le-am primit cadou, cred ca de ziua mea, mai demult, de la prietenii nostri dragi. Au stat de atunci cuibarite intr-o cutie, unele peste altele, cu margini colorate si amintiri dantelate. Azi le-am lipit pe frigider. Frigiderul nou, care zumzaie ca un tractor (da, apropo, oare de ce???) si care nu are decat 2 magneti noi nouti adusi din Atena. Le-am scos si le-am pus acolo ca sa le VAD. Pentru ca sunt fotografii cu copiii mei fericiti si copiii mei zambind si copiii mei linistiti, pentru ca noi, adultii din jur eram asa.

Vladut stie sa citeasca acum si pentru ca e luni si lucrez dupa-amiaza, azi mancam impreuna. Si doar azi in afara de week-enduri.

Vlad: stai, mama, unde ai gasit pozele acestea? Ce scrie pe ele? Paris 2020..aaa, nu, 2018? Cand a fost 2018?

Eu: mai demult, mama, prea mai demult.

Vladut: acum 3 ani. Mama, atunci era cu masca?

Eu:...