Intr-o lume sufocata de poluare, tehnologie si plastic, ultimii ani au adus totusi in prim plan tinere familii din ce in ce mai interesate de ceea ce mananca ei si copiii lor, remarcandu-se o crestere a interesului pentru a manca sanatos si a cultiva obiceiuri alimentare durabile si bune pentru viitorii adulti. De ce sa nu spunem ca lucrurile incep sa se schimbe si in bine si ca parintii devin mai atenti si mai preocupati de sanatatea fizica si emotionala a celor mici, dar ca e inca destul de greu sa navighezi intr-o viata care a prins din nou (post pandemie) mare viteza?
Sanatatea incepe din intestin – este o paradigma pe care o tot auzim. Cu ceva vreme in urma primeam iaurt de la mama (mai tineti minte borcanul de iaurt de sticla?) in timpul fiecarei cure cu antibiotic. Imi spunea, atunci, acum 100 de secole, in anii ’80, ca “face bine la burtica” iaurtul acela. Nu prea se cunosteau notiuni despre flora intestinala sau bacterii prietenoase.
Conform Wikipedia, prima bacterie lactica, fermentativa descoperita a fost o tulpină de bacil dintr-un iaurt bulgaresc (aici, langa noi), denumită Lactobacillus bulgaricus. Descoperirea a fost făcută în 1905 de catre medicul și microbiologul bulgar Stamen Grigorov. Teoria modernă este însă atribuită laureatului Nobel – Élie Metchnikoff, care a postulat în jurul anului 1907 că țăranii bulgari care consumau iaurt trăiesc mai mult.
De atunci abia in anul 2001 Organizatia Mondiala a Sanatatii a mentionat intr-un raport prima definitie a “probioticelor”. In acest moment, in care aproape fiecare persoana pe care o cunosti a consumat sau macar stie cate ceva despre un probiotic, faptul ca inainte de anii 2000 nu se comercializau inca, pare ceva imposibil. Medic rezident in primul an, imi amintesc si acum una din primele prezentari ale unui probiotic, intr-o sala plina, plina cum poate doar la congresele internationale mai vezi, undeva in primavara lui 2007.
Evolutia tehnologica este exponentiala insa. Human Microbiome Project – Proiectul Microbiomul a fost o inițiativă de cercetare a Institutului Național de Sănătate din Statele Unite (NIH) pentru a îmbunătăți înțelegerea microbiotei implicata în sănătatea și bolile umane. Prima fază s-a concentrat pe identificarea și caracterizarea microbiotei umane si a fost inceputa in 2007. A doua fază, cunoscută sub denumirea de Proiectul Integrativ al Microbiomului Uman (iHMP) a fost lansata în 2014 cu scopul de a genera resurse pentru a caracteriza microbiomul și elucidarea rolurilor microbilor.
Din dorinta de a gasi solutii pentru problemele digestive ale lor, dar mai ales ale copiilor lor, multi parinti se indreapta si spre a analiza microbiota din materiile fecale ale acestora. In 2012 s-a secventiat genetic pentru prima data microbiomul uman. La sfârșitul anului 2019, în baza de date Web of Science existau peste 9500 de citari de lucrari stiintifice despre microbiomului intestinal, de 30 de ori mai multe decât în 2001. In doar 9 ani. Oamenii au devenit constienti de importanta microbiotei intestinale si interesati de schimbari in stilul de viata pentru a o pastra sau a o imbunatati.
De la inceputul proiectului s-a stiut faptul ca se va “masura” “microbiomul “normal” si nu va exista o declaratia unanima a unui anume microbiom ca fiind si cel “sanatos”. Cercetările de până în prezent indică că nu există o compoziție „standard” a microbiomului care să poată fi utilizată ca bază pentru sănătate! De aceea analiza microbiotei fecale, care poate fi de mare ajutor intr-un viitor nu este acum in fapt de o utilitatea reala. Ceea ce este în general acceptat este faptul că o gamă largă de bacterii intestinale poate fi considerata un bun indiciu pentru o microbiota intestinala functionala. Microbiota intestinală include si unii microbi care, deși pot provoca boli în anumite circumstanțe, pot fi prezenți fără a cauza nicio problemă. Escherichia coli este un bun exemplu în acest sens. Aceste bacterii se găsesc în mod obișnuit în intestin și in majoritatea cazurilor sunt inofensive (nu se stie de fapt care este CANTITATEA EXACTA de E coli care este patogena). De fapt, unele tulpini de E. coli ajută la digerarea alimentelor și pot produce vitamina K.
“Therefore, there is no standard microbiome ecology that all healthy people share.”- spune dr Celeste Allaband In 2019 in “Clinical Gastroenteroloy si Hepatology”. Carevasazica daca nu avem un microbiom “standard”, cu ce comparam? Cine decide ca un microbiom anume e mai “sanatos” decat altul?
Ce spune BDA (Asociatia Dieteticienilor din UK): “testarea comerciala a microbiotei intestinale și programele de schimbare a stilului de viață bazate pe rezultatele testelor nu pot fi sfătuite în prezent, deoarece știința nu se află într-un stadiu care poate sprijini programele de testare și tratament”. Cu alte cuvinte sa mai avem rabdare.
Avem insa semnale, bazate pe studii publicate in literatura medicala. De exemplu un studiu dublu orb, placebo controlat, realizat in Germania, intre august 2003 si iunie 2005 pe un numar de 69 de prematuri, a aratat faptul ca dupa administrarea unei cantitati bine dozate de Bifidobacterium animalis, tulpina BB12 pentru o perioada de 21 zile, incepand din prima zi de nastere a acestora, a condus la creșterea numărului de Bifidobacterium spp. și reducerea numărului de celule Enterobacteriaceae și Clostridium spp în intestinul sugarilor prematuri. Bifidobacterium lactis tulpina BB12 a fost ales deoarece s-a demonstrat că are cea mai mare aderență la mucusul uman dintre toate bifidobacteriile testate și, prin urmare, s-a găsit o capacitate mare de colonizare pentru această tulpină. S-a demonstrat anterior faptul ca intestinul prematurilor este foarte sarac in bifidobacterii, iar administarea tulpinii BB12 a ajutat tocmai la colonizarea cu acest tip de bacterii atat de necesare.
Vor mai trece ani pana vom avea o tipizare a microbiotei care sa tina cont de alimentatia fiecarui popor, de ce anume consuma, cat timp consuma, de istoria sa, de compozitia solului in care sunt crescute legumele si fructele etc. Dar pana atunci cu totii trebuie sa avem in vedere o alimentatie cat mai diversa, care sa nu excluda in cazul copiilor nicio grupa alimentara, iar suplimentarea cu bacterii lactice, desi nu tintita individual, asa cum ne dorim sa existe la un moment dat, sa fie orientata si bazata pe studiile existente, pentru ca, stim deja asta, sanatatea incepe in intestin.
https://www.cghjournal.org/article/S1542-3565(18)31008-5/fulltext
https://www.bda.uk.com/resource/commercial-gut-microbiome-testing.html
https://www.bda.uk.com/resource/commercial-gut-microbiome-testing.html
https://en.wikipedia.org/wiki/Human_Microbiome_Project
https://journals.asm.org/doi/full/10.1128/JCM.00767-06
Acest material a fost realizat cu sprijinul Linex baby
Cod material ART-LIN-02/23-03
