[…]

uneori plouă p frunzele pomilor nu e nimic neadevărat într-o astfel d ploaie e k și cum pământul soarbe o gură d cer din paharul verde al plan(e)tei e k și cum ochiul îmbrățișează îngerii uzi c s sacrifică p altarul luminii e k și cum lumea d sus se prăbușește peste astalaltă într-un gest d iubire și s dărâmă p sine ca să ne construiască […]