Articole postate de Calatorru Ruben

  • ne-ștafetă... 10

    m-am săturat să trag de timp sau el de mine cine știe să fiu eu ață și el ac cu gaură cu gămălie m-am plictisit să scriu rimat să potrivesc finalul vorbei ca un război dezacordat al noimei și nu mai vreau să nu mai vreau umplut de plinul dând pe-afară să fiu o vrabie […]

    Citește mai departe
  • datoria... 11

    zilelor mele le este mai teamă de mine decât mie de ele eu mă îndrept către fiecare pe rândși ele se trag înapoi și se în-de–păr–tează.. îmi fac curaj – trag aer în piept iau inițiativa – fac primul pas și ele timide mă ocolesc și de frică se fac transparente când mă uit înapoi […]

    Citește mai departe
  • cântec scăpat de sub control... 12

    te trezește geamul de la bucătărie bălăngăie Vântul încotro vrea și ce-i poți face îți prezintă o realitate pe care o uitaseși a dărâmat pomul din fața blocului se muncise ani de zile să crească i-a detronat coroana sub care domnea Cel tare intră în casa celui mai slab și-l leagă de neputințele lui tu […]

    Citește mai departe
  • zbor căptușit... 10

    frunze de toamnă de vară Sunt sentimentele noastre căzânde și noi rămânem înrădacinați în viață cu coroana (noastră) în creștere cu crengi rupte Ciopârțite de vânturile vremii cu ploi pe care le-am uitat Cu nori ascunși pe după soarele zâmbetelor noastre cântece care ne oblojesc Ramurile rupte Creșterea ce s-a pierdut din vedere.. păsări nocturne […]

    Citește mai departe
  • timp de vânat... 46

    fiul zise tatălui bombănind: m-am săturat să tot bombăni (ba) că m-am sculat târziu (ba) că n-am făcut aia ori cealaltă fii mulțumitor că m-am trezit bine că pot și că vreau! tatăl își îmbrățișă fiul zâmbind: văd că-s dezordonate (prin casă) mulțumirile – vino să vânăm (pe-afară) prada zilei de azi fiul își luă […]

    Citește mai departe
  • ciobirea... 48

    cana mea cu rana ei este foarte frumoasă colega mea zice s-o arunc că-i urâtă.. – cum să beau dintr-o cană ciobită – dar dacă frumusețea este în ochiul privitorului a bea din rana ei este o oblojire

    Citește mai departe
  • ropotul cailor actuali... 54

    de unde cai? a ruginit copita motorului suflați aici – a zis polițistul până se face verde iarba cailor sălbatici am deschis geamul chiar înainte să vină trebuia vântul să-mi mute din locul ei șuvița – praful dădea din copite sub bicele ruginite și ele ale frunzelor de toamnă vă expiră asigurarea vă ruginesc farurile […]

    Citește mai departe
  • refuzul ochilor închiși... 50

    stingerea ploapelor e o altă lumină nu intră `nauntru se revarsă `nafară lumina (mea) – atingere tandră a oamenilor a lucrurilor ce-și întind înspre încolo existența umbră tot mai lungă de ceasuri apuse îngemănarea aia țărmul ăla dintre sfârșit și început.. rana aia a separării.. dâră de cuțit a unei linii trase trasă de timp […]

    Citește mai departe
  • (cu) viteza sunetului... 71

    se auzea doar spargerea seminței durerile facerii urlă-n secundă minutul dă naștere orei ceasurile întinse la soare spălate de trecut se pregătesc pentru mâine noi ne ținem de mână în jurul pământului alergăm invers ca să (ne) scădem viteza din pulsul planetei.. am adunat toate minusurile vieții grămadă și cu aparatul de sudură al acestor […]

    Citește mai departe
  • dimineața... 113

    se crapă de ziuă pe tăcute precum a făcut catapeteasma vremii de când lumea doar soarele îi intră-n ochi bradului și umbra unui copil se joacă între vis și trezire trei brazi au devenit masă și-o cloambă ‘nrudită sprijin șederii se crapă de ziuă în liniște cocoșii stau și ascultă cum timpul ne face loc […]

    Citește mai departe
  • forfota... 76

    se tace mult e forfotă-ntre oameni călcăm pe cioburi cheers scriem cu sânge cu lacrimi stoarse ochiului ce plânge țipăm strigând – că nu putem tăcea vreau forfotă în cafeneaua mea ! să râdă pupături prin colțul cănii să strige(n) gol ușor învingătorii să curgă glory-days pe mese pe podele să tacă chiar tăcerile în […]

    Citește mai departe
  • I`ve got time on my hands... 107

    lăsam zilele să treacă de parcă erau la mine setările lor și le puteam regla volumul, viteza luminozitatea.. așteptam să mor mirat ba dimineața că n-am murit în timpul nopții de prea multe stele sau seara uneori mort de oboseală zilele trec by default ignoră personalizarea setărilor și până la urmă și așteptarea aia că […]

    Citește mai departe
  • non-stop... 83

    a arăta un câine cu degetul ca și cum ai lătra o strigare ca și cum ai tuna un nor în fulgere multicolore de lumină dând din zilele lăsate în urmă ca dintr-o coadă la care nu mai stai.. magazinul cu bucurie și a schimbat numele

    Citește mai departe
  • ruptură de perdea în templul ochilor... 111

    mă bag și eu în seamă – cer iertare..  v-am auzit vorbind cu vorbe aprinse cuprinse oarecum de întristare și m-a cuprins un soi de provocare să vă ajung și să v-o iau `nainte.. eu o să-mi văd de drum în continuare ziceați ceva de-un rege, de Mesia.. murit pe-o cruce-n jalnică rușine de un […]

    Citește mai departe
  • niște tăceri hristice... 94

    eu te-ntreb.. și tu îmi taci? vrei să mă-nervezi pe semne.. să am draci.. io te-ntreb.. și nu-mi răspunzi ? intenționat taci oare..? vrei să-ți tai tu singur craca sub picioare.. poate că nu știi – mă rog, să-ți aduc aminte am putere să-ți dau drumul să-ți schimb funiile cu scrumul am putere să te […]

    Citește mai departe