Anul acesta Libris sărbătorește 32 de ani de activitate în lumea cărților, 14 dintre ei și în online.
Nu am fi ajuns aici dacă Libris nu ar fi însemnat pasiune, prin oamenii lui care iubesc lecturile și tot ceea ce înseamnă lumea scrisului. Ne face plăcere să v-o prezentăm astăzi pe Augusta Oniță-Bagoly, un om-entuziasm care face parte din echipa Libris de mai bine de 23 de ani, în prezent managerul librăriei Libris Șt. O. Iosif din inima Brașovului. Augusta este și coordonatorul evenimentelor culturale organizate de Libris, fie că sunt lansări de carte în librărie, în cadrul târgurilor de carte LIBfest de pe libris.ro sau din Piața Sfatului din Brașov. Augusta este energie, bucurie, un om al cărților și al dialogului.
Am invitat-o în acest număr al Gazetei pentru a ne povesti despre viața de librar de acum, de acum 20 de ani, despre provocări, reușite și atitudinea în fața incertitudinii, dar, mai mult decât atât, despre permanenta stare de mirare în fața cărților.

Libris: Când a început povestea ta de dragoste cu cărțile? Există persoane care te-au îndrumat și te-au ajutat să descoperi lectura? Îți amintești câteva dintre cărțile ce ți-au deschis apetitul pentru citit?

Augusta Oniță-Bagoly: Marele avantaj în desfășurarea acestei povești de iubire alături de cărți este faptul că, în copilărie, primeam foarte multe volume de la Brașov, de la librăria Șt.O. Iosif, care chiar și în anii ’80 era una dintre cele mai bine aprovizionate librării din România. Mătușa mea Ana Oniță era coordonatoarea librăriei Șt. O. Iosif și înainte de 1991, an în care, împreună cu unchiul meu Virgil Oniță, au preluat librăria și au fondat Libris SRL. Vizitele lor la Luduș, orășelul în care m-am născut eu și în care am petrecut primii 18 ani, le asociez cu primirea pachetelor de cărți pe care le așteptam cu mare nerăbdare. Îmi amintesc de Povestirile lui Habarnam și de Dora-Minodora și Luna-Betiluna la un loc cu o enciclopedie despre Cercul Polar, ca fiind citite si răsfoite până s-au făcut ferfeniță.

Un alt loc binecuvântat a fost biblioteca vecinilor mei, familia Ludușan, profesori de istorie și de chimie, bibliotecă ce se întindea pe un perete întreg de sus până jos și care conținea toate edițiile poveștilor clasice, cărți legate în pânză aurie pe cant, din care făceau parte colecțiile Alexandre Dumas și Jules Verne. Pentru mine această bibliotecă a reprezentat imaginea unui spațiu extraordinar, cu o frumusețe aparte, un loc de basm pentru copilul care eram eu atunci. Mai târziu, am avut șansa să am o învățatoare și apoi profesori care aveau acasă biblioteci frumoase și multe cărți speciale, pe care ni le împrumutau cu generozitate. Așa am descoperit povestea lui Spartacus, de exemplu, și miturile Greciei Antice.

Să traiești într-un orășel mic, în care există dascăli și biblioteci doldora de cărți este, cum spuneam, un Paradis pentru un copil mai ales în perioada comunistă, dar chiar și la începutul anilor ’90. Iar dacă aveai șansa să primești și multe cărți frumoase, așa cum primeam eu de la Brașov, deveneai furnizorul preferat al tuturor copiilor de pe strada ta.

Apoi încet-încet am descoperit Biblioteca orașului și imediat după anii ’90 Cartea prin Poștă. Emoțiile cele mai mari pe care le-am avut vreodată și care mi-au dat prima noapte de nesomn în așteptarea dimineții următoare a fost când am primit avizul poștal și trebuia să ridic de la Poștă cele două volume Pe aripile vântului. A fost o așteptare care și acum îmi dă fiori când mă întorc în timp.

Aici sunt doar câteva dintre amintirile copilăriei și ale adolescenței mele legate de cărți, dar poveștile sunt foarte multe. Am avut șansa să fiu într-un grup de copii care aveau această pasiune a lecturii încă de mici și atunci există foarte multe amintiri frumoase.

Libris: Ce planuri de carieră aveai în momentul în care te-ai înscris la Facultatea de Științe Economice? Care au fost evenimentele ce ți-au purtat pașii către librăria Șt. O. Iosif?

Augusta Oniță-Bagoly: Nu aveam planuri foarte clare în minte. Pentru noi, cei care terminasem liceul real în 1999, erau puține variante din care să știm să alegem o viitoare carieră. Cumva luate prin eliminare am ajuns la această variantă. Planul meu inițial era de a merge la facultate în Cluj, dar în urma unui concurs de împrejurări am ajuns să dau examenul la Brașov. În luna septembrie, înainte de a începe cursurile facultății, a venit propunerea de a avea un program part-time de librar la libraria Șt. O. Iosif. Astfel, înainte de a împlini 19 ani, am pornit în marea mea aventură și poveste de dragoste cu Libris, poveste ce continuă cu la fel de multă pasiune și în 2023. Încă din primele zile am fost fascinată mai degrabă de viața de librar, decât de cea de student. Abia așteptam acele ore de după-amiază pe care le petreceam zilnic la librărie.

Alegerea de a rămâne în continuare parte din echipa Libris și după terminarea facultății a venit pentru mine firesc, nu mă puteam imagina exercitând o altă meserie sau fiind în altă echipă.

Libris: Ca manager de librărie și coordonator de evenimente, aria de activități pe care le desfășori de-a lungul unui an este extrem de variată. Ne poți spune care este activitatea cea mai dragă ție?

Augusta Oniță-Bagoly: Mă fascinează foarte tare cărțile ca obiecte și, dincolo de conținutul lor, îmi place sa descopăr tot timpul titlurile nou apărute, să simt mirosul acela de carte proaspăt scoasă din tipar și să urmăresc apoi parcursul ei în relație cu cititorii și cu noi, librarii.

De asemenea un moment extrem de emoționant îl reprezintă întâlnirea dintre scriitor și publicul său, deși l-am văzut întâmplându-se de sute de ori, de fiecare dată are aceeași emoție și aceeași putere de a ne încărca cu energie pe noi toți, cei care suntem prezenți. O energie aparte, pe care doar arta și evenimentele culturale o pot genera.

Libris: În ultimii ani ai organizat și ai moderat lansări de carte, dialoguri online și offline, care au prilejuit întâlnirea cu numeroși autori, poeți și personalități de renume ale scenei culturale românești. Este vreun eveniment care a avut o influență deosebită asupra ta?

Augusta Oniță-Bagoly: Au fost foarte multe evenimente extrem de frumoase, emoționante și valoroase ca și conținut, pe care împreună cu colegii mei le-am organizat de-a lungul anilor, dar dacă acum stau să rememorez, o experiență extrem de importantă pentru mine a fost și un eveniment care nu a avut loc în forma în care era inițial programată. Este vorba de o discuție cu Irvin Yalom pe marginea cărții O chestiune de viață și de moarte. Pentru mine Irvin Yalom e unul dintre oamenii-cult ale cărui cărți m-au ajutat enorm de-a lungul vieții. Eram în plină pandemie, cu o echipă de oameni din mai multe departamente (marketing, IT, aprovizionare ș.a.) implicați în organizarea primei ediții LibFest online, cu peste o sută de lansări, majoritatea în format live. Era ceva nou și, puțin spus, extrem de provocator pentru noi, un maraton de evenimente live transmise simultan pe mai multe canale. Când am primit vestea ca nimeni altul decât Irvin Yalom a acceptat să participe într-un interviu pe baza celei mai recente cărți a domniei sale, cu un subiect sensibil, cea a morții soției sale, a fost ceva greu de descris în cuvinte: bucurie extremă, emoții de toate felurile și foarte multe pregătiri ca totul să se desfășoare impecabil. Doar că în ziua stabilită, la ora stabilită și cu toate probele făcute anterior, interviul nu a putut fi luat. A fost o singura șansă și ea nu s-a materializat! Pe măsură ce lucrurile se derulau și ne dădeam seama că nu se vor desfășura cum erau stabilite, aveam o senzație de pierdere cum nu mai trăisem până atunci pe plan profesional. Până la acest moment eram o persoană obișnuită cu lucruri care mereu funcționează: uneori mai lin, alteori cu nenumărate eforturi, stres și presiune, dar care în final iau forma dorită. Experiența aceasta și felul în care am învățat să mă adaptez la ce nu iese au constituit pentru mine o lecție importantă.

Libris: Temele evenimentelor pe care le moderezi sunt diverse; ai avut invitați autori care publică în diferite domenii (literatură, critică literară, dezvoltare personală, dezvoltare spirituală, psihologie, istorie, politică etc.) Când vine vorba de subiectele principale ale evenimentelor la care participi, ai vreo preferință? Există o tematică mai aproape de sufletul tău? Un subiect ce pare inepuizabil?

Augusta Oniță-Bagoly: Tocmai această diversitate mare a evenimentelor de carte reprezintă cel mai mare avantaj pentru cei care asistă la ele și pentru noi, cei care le organizăm. Ai șansa de a afla lucruri valoroase și din domenii care poate nu sunt neapărat la îndemână. Ce mi se pare mie extrem de intersant, dincolo de subiectul cărții respective, este laboratorul scriitorului. Felul în care ajunge acea carte să se afle în mâinile noastre. Nu există două minți la fel, așa încât fiecare proces de creație este unic. Nu contează că vorbim de literatură, dezvoltare personală sau orice alt domeniu, scriitorul ei și procesul de scriere constituie de fiecare dată un subiect incitant de explorat și aflat.

Libris: Care este rolul Târgurilor de Carte într-o comunitate? În perioada pandemiei acest tip de evenimente s-a mutat exclusiv online. Cum a fost experiența Târgului de carte și experiențe culturale LIBfest 2022, când după o pauză de trei ani datorită contextului pandemic, întâlnirile cu autorii, cititorii și artiștii au revenit în spațiul fizic, evenimentele desfășurându-se în Piața Sfatului și Piața Sfântul Ioan din centrul Brașovului?

Augusta Oniță-Bagoly: A fost o ediție pe care am așteptat-o toți cu multă nerăbdare. Există o efervescență frumoasă pe care toate evenimentele o au acum, după pandemie. Cred că am învățat toți să ne bucurăm mai mult de situații și evenimente pe care până în 2020 consideram că ni se cuvin, că le merităm, fără să luăm în calcul vreodată imposibilitatea de a participa la ele.

Libris: Cum a evoluat industria de carte în ultimii ani? Care ar fi principalele schimbări observate de la înființarea Libris Șt. O. Iosif și până în prezent?

Augusta Oniță-Bagoly: Schimbările care au loc în 32 de ani de activitate sunt foarte multe și diverse.

Am remarcat, și pe baza statisticilor din vânzări, și din opiniile cititorilor, că în ultimii ani a crescut foarte mult interesul pentru zonele de dezvoltare personală și spirituală. Cărțile pentru copii sunt, la fel, în continuă creștere, editurile investesc din ce în ce mai mult în această categorie de vârstă, la fel cum și autorii de beletristică se deschid provocărilor către poveștile dedicate celor mici. Și aici sunt numeroase exemplele, numai dacă ne gândim la autori români – Florin Bican, Dan Lungu, Alex Moldovan, Lavinia Braniște, Dan Coman, Bogdan Coșa. Există și autori străini consacrați pe zona de beletristică pe care îi regăsim și în această secțiune, cum ar fi Elif Shafak sau Salman Rushdie. Fetița căreia nu-i plăcea numele său, de Shafak, se află aproape lună de lună pe lista celor mai bine vândute recomandări de lectură pentru elevi.

Libris: Într-o lume digitalizată, care consideri ca sunt principalele provocări pentru o librărie fizică?

Cum vezi viitorul cărții tipărite? E posibil ca ebookurile și cărțile audio să ajungă la un moment dat să domine piața de carte?

Augusta Oniță-Bagoly: Orice librărie fizică are costuri care trebuie acoperite și e important să găsești rețeta optimă pentru a le putea susține, în așa fel încât atmosfera, oferta de carte și lucrurile care se petrec în ea să o transforme într-o alegere interesantă și constantă pentru consumatorii de carte.

Cartea tiparită va continua să existe împreună cu celelalte variante, pentru că fiecare se adresează unui moment anume și unei nevoi specifice. Cu siguranță este la îndemână să ai acces la o carte în formatul ei audio atunci când ești la volan, e mai comod să citești un ebook când ești într-o călătorie, dar este mult mai plăcut să cultivi obiceiul lecturii, seară de seară, printr-un basm citit dintr-o carte frumos ilustrată pentru copilul tău sau să te răsfeți pe tine cu o carte a autorului preferat. Și exemplele pot continua la nesfârșit.

Accesând toate aceste forme de lectură avem șansa să fim mai aproape de ea și, în felul acesta, de ce nu, să avem un număr mai mare de cărți parcurse pe durata unui an.

Dar dincolo de asta vom urmări cu interes cum evoluează vremurile și ce ne aduc ele, mai ales că ultimii trei ani au fost extrem de imprevizibili.

Libris: Ce crezi că diferențiază librăria Libris Șt. O.Iosif de restul librăriilor din Brașov? Ne poți împărtăși din planurile de viitor? Suntem curioși să aflăm care ar fi direcția de dezvoltare pe următorii ani.

Augusta Oniță-Bagoly: Libraria Șt. O. Iosif este o librărie cu tradiție în Brașov, este cea mai veche librărie din oraș, are o poveste foarte frumoasă, strâns împletită de povestea Anei Oniță, cea care a pus bazele firmei Libris în 1991 alături de soțul ei, Virgil. Ana a ales să fie librar în acest loc la puțin timp după mutarea ei la Brașov undeva prin anii ‘70, iar după Revoluție, pentru că nu a vrut ca acest spațiu să se piardă sau să devină altceva și nu librărie, a înfruntat cu mult curaj greutățile acelor ani și a reușit să transforme acest loc într-o oază de bucurie pentru iubitorii de cărți, de unde apoi s-au născut în timp toate celelalte povești minunate Libris.

Planurile de viitor ale librăriei sunt în strânsă legătură cu evoluția firmei Libris în ansamblul ei, dar pot să vă spun că avem câteva surprize pentru a doua parte a anului 2023 pe care încă nu le deconspir.

Libris: Clubul de lectură Bibliofeel, ce are loc în ultima vineri a fiecărei luni în spațiul primitor al librăriei Șt. O. Iosif, a devenit foarte popular în ultimele luni în rândul bibliofililor brașoveni. Ne poți spune care crezi că este motivul pentru care această activitate atrage din ce în ce mai mulți iubitori de lectură?

Augusta Oniță-Bagoly: Cum spuneam și mai devreme, pandemia ne-a adus și multă înțelepciune, pe lângă probleme și tragedii, iar bucuria de a fi împreună cu ceilalți, făcând lucrurile care ne plac, a devenit mult mai apreciată. Probabil acesta este motivul principal pentru care publicul care participă la evenimentele pe care le organizăm a devenit mai numeros decât înainte.

Libris: Care este cartea pe care ai citit-o cel mai ușor pentru acest club? Dar cea care a fost cel mai dificil de parcurs? Suntem dornici să aflăm și care a fost titlul care a generat cele mai multe și intense dezbateri în cadrul întrunirii clubului de lectură.

Augusta Oniță-Bagoly: O carte foarte frumoasă, pe care am citit-o ca pe un basm a fost Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian. O carte provocatoare pentru clubul nostru, dar absolut fabuloasă a fost Confiteorde Jaume Cabre. Fiecare ediție naște dezbateri intense fără excepție, acesta fiind unul din ingredientele lui secrete, dacă stau totuși acum să mă gândesc. O serie de discuții foarte frumoase a generat și cartea lui Sándor Márai, Lumânările ard pâna la capăt.

Libris: Bănuim că de-a lungul timpului ai inspirat și ai ajutat cu recomandări nenumărați clienți care au trecut pragul librăriei. Au existat și situații în care rolurile au ajuns să se inverseze? Să descoperi un autor sau să te decizi să citești o carte în urma unui dialog cu unul dintre clienții librăriei?

Augusta Oniță-Bagoly: Da, acest schimb de idei și de sugestii de lectură se întâmplă constant. Cred că de-a lungul anilor pot pune semnul de egalitate între recomandările făcute și cele primite. Este una dintre frumusețile alegerii de a lucra cu oameni și cărți; te îmbogățești stând în mijlocul lor.

Libris: Care sunt autorii tăi preferați?

Augusta Oniță-Bagoly: Gabriel Garcia Marquez, Lev Tolstoi,Hermann Hesse, Salman Rushdie, Henry Miller, Mario Vargas Llosa, Irvin Yalom sunt preferații mei prin prisma impresiei foarte puternice pe care mi-au făcut-o când i-am descoperit pe fiecare dintre ei.

Dar fiecare autor nou descoperit începe să facă parte din listă, iar dacă am avut și șansa să îi întâlnesc, atunci interesul pentru lectură crește repede. Aici se încadrează autori romani cum sunt: Cătălin Dorian Florescu, Mircea Cărtărescu, Dan Lungu, Ioana Pârvulescu, Ioana Nicolaie, Gabriela Adameșteanu, Radu Paraschivescu, Cristian Fulaș, Niculina Gheorghiță, Tony Mott, Matei Vișniec, Nora Iuga, Vasile Ernu, Petronela Rotar, Raluca Feher, Andrei Novac, Adrian Cioroianu.

Mai sunt o serie de autori publicați chiar de noi prin intermediul editurii Creator pe care îi recomand și enumăr aici: Adrian Lesenciuc, Laurențiu-Ciprian Tudor, Cristian Muntean, Antoneta Galeș, Cosmin Neidoni, Paul Prună, Claudia Motea, Rodica Bretin, Anca Ianchiș, Alina Caraghin, Laura Pănăzan.

Un statut cu totul special în lista mea de lecturi îl au colegii mei librari, care acoperă prin scrierile lor mai multe genuri – de la poezie la literatură pentru copii sau fantasy -, și pe ale căror cărți le recomand cu o deosebită bucurie: Ioana Zenaida Rotariu, Iulian Băzărea, Vladislav Palamarciuc și Ioana Trif.

Libris: Ai vreo carte preferată la care revii din când în când?

Augusta Oniță-Bagoly: E foarte greu de răspuns la această întrebare, mai ales pentru cineva care zilnic este înconjurat de sute de titluri, de numeroase tentații care te fac doar să te întrebi când vei avea timp să le parcurgi pe toate, pe rând. O să dezvălui totuși că există un astfel de exemplu în care mă regăsesc și voi aminti aici de cărțile lui Irvin Yalom, pe care le folosesc de multe ori ca sursă de inspirație și motivație.

Libris: Desigur, fiecare carte citită contribuie într-o oarecare măsură la modul nostru de a fi, de a vedea lucrurile, ne poate determina să luăm anumite decizii etc. Ne poți spune însă câteva titluri care consideri că te-au influențat în mod deosebit?

Augusta Oniță-Bagoly: Citesc literatură ca pe un mare răsfăț, mă comport ca un copil care nu se mai satură de povești.

Dar un impact mare în viața mea l-au avut și cărțile din zona dezvoltării personale, a dezvoltării spirituale și a religiei. Aici aș avea mult de enumerat, dar dacă ar fi să aleg două ar fi :

Omul în căutarea sensului viețiide Viktor E. Frankl, a fost o lectură care m-a impresionat enorm când am descoperit-o acum ceva ani.

Alegerea deEdith Eva Eger este o lectură mai recentă, dar care a avut de asemenea un impact puternic.

Libris: Ce cărți se regăsesc pe noptiera ta în acest moment? Dar în wishlist?

Augusta Oniță-Bagoly: Acum citescMagul de la Kremlin de Giulliani Da Empoli, urmează la rând Sora cea mică de Gytha Lodge, iar mai apoi Simon de Narine Abgarian.

Interviu realizat de Laura Mate pentru libris.ro. Articol apărut în Gazeta Libris, numărul 18, mai 2023. Gazeta Libris se distribuie gratuit în coletele Libris.

„Mereu am iubit cărțile și a avea un job care să mă aducă atât de aproape de ele precum sunt acum, părea până nu demult un vis. Fac parte din echipa de marketing a libris.ro și sunt în continuă căutare de răspunsuri și de povești bune.Când sunt întrebată ce înseamnă o carte bună, îmi vin în minte cuvintele lui Salinger. Acesta spunea că-l impresionează dacă, după ce termină o carte, simte c-ar vrea ca autorul să fie un prieten bun pe care să-l poată suna. Rezonez cu această definiție. Ce n-aș fi dat ca în liceu să-l fi putut suna chiar pe Salinger, s-o am în agendă pe Meg Jay, iar în anii de facultate să fi ieșit la cafea cu Elizabeth Strout.
Articolele și interviurile pe care le semnez se nasc din curiozitate, dragoste de carte, entuziasm pentru idei noi, respect și admirație pentru figuri reprezentative din lumea literară.” – Laura Mate

Dacă simți că sunteți cititori pereche, vezi și alte articole de același blogger aici.